Vulpia fasciculata

À prupositu di Wikipedia
Vulpia fasciculata
Vulpia fasciculata
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Poales
Famiglia Poaceae
Generu Vulpia
Nome binuminale
Vulpia fasciculata
Karl Fritsch, 1913

Vulpia fasciculata hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Poaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Vulpia fasciculata hè una spezia di pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Poaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so foglie sò lineare, strette è misuranu trà 5 è 15 centimi di longu. L'infiuriscenze sò spighe cumpatte, furmati di fiurarelli disposti in gaspe. I fiori sò di regula di culore verde o brunicciu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Vulpia fasciculata hè originaria d'Europa, induv'ella hè prisente in numerosi paesi, tali a Francia, a Spagna, l'Italia è l'Alimagna. Omu a trova ancu in Africa suprana è in Asia occidentale. 'Ssa spezia affizziuneghja l'ambienti aperti, tali e pratuline, i prati è i bordi di stretta.

Vulpia fasciculata hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Vulpia fasciculata hè una pianta annuale, ciò chì significheghja ch'è ella cumpletta u so ciculu di vita in un annu solu. Fiurisce di regula da maghju à lugliu. L'impullinazione hè assicurata da u ventu, chì 'ssa pianta ùn produce micca nettare per attirà l'insetti inamacatori. I granelli sò spergugliati da u ventu o da l'animali chì si strufenanu contru à e spighe.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Vulpia fasciculata hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Festuca fasciculata, Vulpia bromoides subsp. fasciculata è Vulpia bromoides var. fasciculata.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Vulpia fasciculata ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumuna in a so area di ripartizione è ùn face micca l'ogettu di misure di cunsirvazione specifiche. Eppuru, cum'è piante di e pratuline, pò esse affittata da a distruzzione di u so ambiente duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone naturale induve 'ssa pianta si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]