Vitis vinifera

À prupositu di Wikipedia
A vinga'
Vitis vinifera
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Vitales
Famiglia Vitaceae
Generu Vitis
Nome binuminale
Vitis vinifera
Carl Linnaeus, 1759

A vigna (Vitis vinifera) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Vitaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A vigna hè una spezia di pianta rampicante appartinendu à a famiglia di e Vitaceae. Hè largamente cunnisciuta sottu u nome di vigna cumuna o vigna cultivata. 'Ssa pianta vivace pussede piccioli legnosi è foglie palmate, alternei è dentate. I fiori sò chjuchi, verdicci è ragruppati in gaspe. I frutti sò baghi suchjosi, di regula di culore purpureu, chì sò usati per produce vinu è l'uva da tavula.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A vigna hè originaria di a rigione mediterrania, ma hè avale cultivata in numerose rigione di u mondu. Hè particularmente sparta in i paesi viticuli tali a Francia, l'Italia, a Spagna è i Stati Uniti. 'Ssa pianta hè adattata à un clima timperatu è cresce di regula in e terre belle assiccate.

A vigna hè prisente è cumuna in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A vigna cumuna hè una pianta rampicante chì si arrula di tondu à i supporti cum'è i graticuli o l'arburi. Pò aghjunghje un'altezza di parechji metri. E casce di a vigna sò verde è ricche di clorufilla, ciò chì li permette di rializà a fotosintesi. I fiori sò inamacati da l'insetti, ciò chì permette a furmazione di i frutti. A pianta si riproduce ancu per via di calature, ciò chì aghjivulisce a so prupagazione.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Vitis vinifera hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à altri nomi, tali Vitis sativa, Vitis vinifera subsp. vinifera è Vitis vinifera var. vinifera. 'Ssi sinonimi sò usati per designà differente sottuspezie o varietà di a pianta.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A vigna hè una pianta largamente cultivata è ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata. Eppuru, certe varietà specifiche ponu esse vulnerabile per causa di a perdita d'ambiente o di a prupagazione di malatie. I sforzi sò svolti per prisirvà a diversità genetica di 'ssa spezia, cunsirvendu e racolte di vigne in banche di geni è incuragendu a cultura di varietà anziane.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]