Vistucula

À prupositu di Wikipedia
A vistucula
Tarentola mauritanica
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Reptilia
Ordini Squamata
Famiglia Phyllodactylidae
Genaru Tarentola
Nomu binuminali
Tarentola mauritanica
Linnaeus, 1753

A vistùcula (Tarentola mauritanica) hè un picculu sauru chì faci parti di a famiglia di i Phyllodactylidae.[1]

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A vistucula cumuna

I campioni adulti poni misurà sinu à 15 cm di longu, cumpresu a coda. 'Ssa vistucula hè ribusta ed hà una testa piana. Annantu à u corpu sanu, si trovani tuberculi conichi prueminenti. A coda, s'è edda hè riinghjinirata dopu à essa statu persa par aututumia, hè à l'incuntrariu liscia è senza poma. Hà una bocca simuli à un angulu morti, l'ochja senza pennuli è una lucciula virticali. Prisenta asti beddi sviluppati annantu à i lati è, in a parti infiriori di a faccia, i lametti aderenti divisi l'uni da l'altri. Sola a terza asta ferma unita.

I diti sò muniti di grossi rutulamenti più larghi à l'estremità, chì cumportani una seria di lametti lungitudinali chì t'ani una funzioni adisiva annantu à a faccia infiriori. 'Ssi lametti parmettini à a vistucula di cullucà si faciuli annantu à praticamenti n'importa chì suparficia, ancu liscia, virticali è ancu sottu à i sulaghji di capu.

U culori hè grisgiu o brunu incù i tacchi bughji o chjari. 'Ssi culori cambiani d'intensità sicondu a luci. Quandu eddi sò attivi mentri a ghjurnata, u so culori hè più scuru ch'è quandu eddi sò attivi a notti. A parsona a trova in i cantieri, i ruvini, i mura di petra, i fusti d'arburi o i mura di petra secca.

Cumpurtamentu[mudificà | edità a fonte]

A vistucula, da vicinu

Di abitudini nutturni o crepusculari, pò dinò divintà attiva mentri a ghjurnata à u mumentu di i ghjurnati assuliati d'invernu. Tarrituriali, pò essa ussirvata faciuli caccighjendu l'insetti nutturni in i mura di i bastimenti urbani vicinu à i surghjenti di luci. Si ciba par u più di zinzali è di ragna. Un campionu adultu pò manghjà sinu à 200 zinzali in una nuttata. A femina faci l'ova dui volti à l'annu, d'aprili è di ghjugnu, dui ova guasgi sferichi di à l'incirca 1 cm di diamitru. I nasciti ani locu dopu à quattru mesa. A vistucula aghjunghji a so maturità sissuali annantu à un longu periudu s'edda si paraguneghja à altri rettili, trà 4 è 5 anni. Calchì volta à l'annu, cambia di peddi, a scodda, po a manghja.

S'edda ùn hè micca disturbata (hè innuciva in tuttu), pò campà in i casi, ma ferma un animali salvaticu.

Distribuzioni è ambienti[mudificà | edità a fonte]

A vistucula hè sparta in tuttu u bacinu mediterraniu, cumpresu l'isuli, da a penisula iberica à u mari Ioniu è à a Creta, passendu pà l'isuli Canarii è l'Africa di u Nordu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Cumprendi i siguenti sottuspezii :

  • Tarentola mauritanica juliae (Joger, 1984)
  • Tarentola mauritanica mauritanica (Linnaeus, 1758)
  • Tarentola mauritanica pallida (Geniez è al., 1999)

A vistucula cumuna in a litteratura[mudificà | edità a fonte]

A vistucula hè u prutagonistu di u fola gruttesca U labrene di Tommaso Landolfi (1974). In a storia, u prutagonistu hè incapaci di libarà si u sintimentu di disgustu è di parsecuzioni ch'è eddu li caghjuneghja stu animali.

A vistucula hè dinò u prutagonistu di una di i storii di a cullizzioni Palomar d'Italo Calvino (1983).

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

Altri noma corsi di a vistucula sò: a tarentula, u tarentulu, a bistuca.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.

Liami[mudificà | edità a fonte]

M. Salotti & P. Pergola, Animali salvatichi di Corsica, CRDP di Corsica 1999