Vinca difformis

À prupositu di Wikipedia
A vinca media
Vinca difformis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Gentianales
Famiglia Apocynaceae
Generu Vinca
Nome binuminale
Vinca difformis
Carl Linnaeus, 1753

A vinca media (Vinca difformis) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Apocynaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A vinca media hè una pianta vivace appartinendu à a famiglia di l'Apocynaceae. Si distingue da i so piccioli pasciulanti è e so foglie persistente, opposte è ovale. I fiori di 'ssa spezia sò di culore turchinu o viulinu è pussedenu cinque petali saldati à forma d'imbutu. A vinca media hè una pianta di piccula taglia, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A vinca media hè originaria da u sudu di l'Europa, in particulare di a penisula iberica è di a Francia meridiunale. Omu a trova ancu in certe rigione d'Africa suprana. 'Ssa spezia priferisce l'ambienti adumbrati è e terre belle assiccate, tale i valdi è l'arici di fureste.

Vinca difformis hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A vinca media hè una pianta à fiuritura prumaticcia, di regula ossirvata trà ghjinnaghju è aprile. Si riproduce per u più in via vegetativa grazia à i so piccioli pasciulanti chì s'arradicheghjanu à u cuntattu di a terra. I fiori di Vinca difformis sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so nettare. I frutti chì ne risultanu sò capsule cuntinendu parechji granelli.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Vinca difformis appartene à u generu Vinca, chì ragruppa parechje spezie di piante à fiori. U so nome scentificu cumplettu hè Vinca difformis. Ùn esiste micca di sinonimi cunnisciuti per 'ssa spezia.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Benchì a vinca media ùn sia micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata, pò esse affittata da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione criscente è à u sfruttamentu furestieru. Certe misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di e zone buscose induv'ella si trova, ponu cuntribuisce à prisirvà 'ssa pianta è a so biodiversità assuciata.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]