Vicia sativa

À prupositu di Wikipedia
A veccia cumuna
Vicia sativa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Fabales
Famiglia Fabaceae
Generu Vicia
Nome binuminale
Vicia sativa
Carl Linnaeus, 1753

A veccia cumuna (Vicia sativa) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Fabaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A veccia cumuna hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Fabaceae. Hè caratterizata da piccioli rampicanti pudendu aghjunghje un'altezza da 1 à 2 metri. E so foglie sò cumposte da fogliole ovale è i so fiori sò di culore biancu, rusulatu o viulinu, ragruppati in gaspe dense. I frutti di a veccia cumuna sò guaine lungarine cuntinendu parechji granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A veccia cumuna hè originaria di a rigione mediterrania, ma hè avà largamente cultivata in u mondu sanu. Omu a trova per u più in e rigione timperate è subtrupicale, induv'ella hè apprizziata per e so pruprietà furagere è a so capacità à fissà l'azotu atmusfericu in a terra.

A veccia cumuna hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A veccia cumuna hè una pianta annuale chì si riproduce per via di granelli. Fiurisce di regula da maghju à lugliu è produce granelli chì ponu firmà campii mentre parechji anni. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò aghjunghje a so maturità in sultantu uni pochi di mesi. Hè adatta à sfarenti tipi di terre, ma priferisce e terre belle assiccate è ricche di materia organica.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Vicia sativa hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi, tali Vicia angustifolia, Vicia cordata è Vicia ibridò. 'Ssi nomi sò cunsiderati cum'è sinonimi di Vicia sativa.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A veccia cumuna hè una pianta largamente cultivata è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu d'estinzione. Hè imprudata cum'è pianta furagera per u bestiame è cum'è suvu verde per migliurà a fertilità di i terre. Eppuru, hè impurtante di vighjà chì e pupulazione selvatiche di a veccia cumuna sianu prisirvate, chì ponu ghjucà un rollu impurtante in a biodiversità è l'equilibriu di l'ecusistemi.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]