Vicia hirsuta

À prupositu di Wikipedia
Vicia hirsuta
Vicia hirsuta
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Vicia
Nomu binuminali
Vicia hirsuta
Carl Linnaeus, 1753

Vicia hirsuta hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Vicia hirsuta hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Si caratterizeghja da piccioli fini è pasciulanti, pudendu aghjunghja una lunghezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò cumposti da fuglioli stretti è lungarini, d'un culori verdi scuru. I fiora di Vicia hirsuta sò chjuchi è ragruppati in gaspi densi. Sò di culori biancu o rusulinu pallidu, incù veni più scuri. I frutti sò vaini liniari, cuntinendu parechji graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Vicia hirsuta hè una spezia urighjinaria d'Auropa, ma s'hè largamenti sparta in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana, in Asia è in Africa subrana. Hè prisenti in una grandi varietà d'ambienti, tali i pratulini, i campi cultivati, i bordi di stradona è i tarreni abbandunati.

Vicia hirsuta hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Vicia hirsuta hè una pianta annuali chì si ripraduci par via di graneddi. A so fiuritura hà locu da maghju à aostu, siont'è i cundizioni climatichi. I fiora sò inamacati da l'insetti, in particulari l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu o da l'adirenza à animali o ughjetti. 'Ssa spezia hà una crescita rapita è pò culunizà prestu ambienti novi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Vicia hirsuta hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Vicia tetrasperma, Vicia ambigua è Vicia sylvatica. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu pà disignà pupulazioni di Vicia hirsuta prisintendu variazioni murfulogichi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Vicia hirsuta hè una spezia cunsidarata com'è cumuna è largamenti sparta. Ùn hè micca attualmenti minacciata è ùn faci micca l'ughjettu di misuri di cunsirvazioni spicifichi. Eppuri, com'è pà tutti i spezii vegetali, hè impurtanti di prisirvà u so ambienti naturali è di limità i pirturbazioni antropichi chì pudariani affittà a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]