Vetriccia

À prupositu di Wikipedia
A vetricia
Salix purpurea
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Malpighiales
Famiglia Salicaceae
Genaru Salix
Nomu binuminali
Salix purpurea
Carl Linnaeus, 1753

A vetricia (Salix purpurea) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Salicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A vetricia hè una spezia d'arbustu appartinendu à a famiglia di i Salicacées. Si distingui da u so portu cispugliosu è i so rami flissibuli chì poni aghjunghja sinu à 5 metri d'altura. I casci di 'ssa pianta sò stretti, lungarini è di culori verdi scuru annantu à a faccia supiriori, mentri chì a faccia infiriori hè più pallida. I fiora di a vetricia sò chjuchi, di culori purpureu è appariscini di branu innanzi à l'apparsa di i casci.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A vetricia hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali. Omu u trova par u più in i righjoni timparati è umiti, u longu di i corsi d'acqua, i lavi è i paduli. 'Ssa spezia s'hè ancu naturalizata in certi righjoni d'America subrana.

Salix purpurea hè prisenti in Corsica.[1] A vetricia hè mintuvata à spessu in a tupunimia corsa. Par asempiu: Vetrice (Pedicorti di Gaghju).

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A vetricia hè una pianta dioica, ciò chì significheghja ch'eddi esistini individui masci è individui femini. L'impullinazioni hè assicurata da u ventu, è i graneddi sò spargugliati da l'acqua. 'Ssa spezia hà una crescita rapita è pò ripraducia si à parta da maglioli. I radichi di u saliciu purpureu sò mori sviluppati è poni aiutà à privena l'erusioni di i terri u longu di i spondi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

A vetricia hè scintificamenti cunnisciutu sottu u nomu di Salix purpurea. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi siguenti : Salix rubra, Salix nigricans è Salix vitellina. 'Ssa spezia faci parti genaru Salix, chì cumprendi più di 400 spezii d'arbusti è d'arburi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A vetricia hè una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva, pò custituiscia una minaccia par a so sopravvivenza. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so cunsirvazioni à longu andà.

Ecunumia[mudificà | edità a fonte]

A vetriccia sirvia hè imprudata fà i sporti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]