Veronica verna

À prupositu di Wikipedia
A veronica braninca
Veronica verna
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Plantaginaceae
Genaru Veronica
Nomu binuminali
Veronica verna
Carl Linnaeus, 1753

A veronica braninca (Veronica verna) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Plantaginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A veronica braninca hè una piccula pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Plantaginaceae. Si distingui da i so piccioli smilzi è pasciulanti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 5 à 15 centimi. I so casci sò upposti, uvali è appena dintati annantu à i bordi. I fiora di a veronica braninca sò di culori turchinu pallidu à viulinu, incù una forma d'umbutu carattaristica. Sò ragruppati in gaspi densi in cima à i piccioli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A veronica braninca hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i pratulini, i prata, i ricci è i zoni rucciosi. Hè ancu prisenti in certi righjoni d'Asia è d'Africa subrana. A veronica braninca hè una pianta adatta à i climi timparati è cresci di regula in i terri beddi assiccati.

A veronica braninca hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A veronica braninca hè una pianta à fiuritura prumaticcia, fiuriscendu di regula da marzu à maghju. Hè inamacata da l'insetti, tali l'abbi è i sbarabattuli, chì sò attratti da u so nettaru. I graneddi di a veronica braninca sò spargugliati da u ventu o in adirenza di l'animali. 'Ssa pianta hà una crescita rapita è pò furmà culonii densi in ambienti favurevuli.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Veronica verna hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Veronica beccabunga var. verna è Veronica saxatilis. 'Ssi noma sò cunsidarati com'è sinonimi di Veronica verna è sò apradati in certi classifichi butanichi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A veronica braninca ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni è ùn hè micca sottumissa à una prissioni significativa divuta à l'attività umana. Eppuri, com'è par numarosi pianti salvatichi, a distruzzioni di u so ambienti naturali è a frammintazioni di i pupulazioni poni custituiscia minacci putinziali à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini è i zoni naturali induva Veronica verna si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à l'avvena.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]