Veronica officinalis

À prupositu di Wikipedia
Veronica officinalis
Veronica officinalis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Plantaginaceae
Genaru Veronica
Nomu binuminali
Veronica officinalis
Carl Linnaeus, 1753

Veronica officinalis hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Plantaginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Veronica officinalis hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Plantaginaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 50 centimi. I so fogli sò upposti, uvali è dintati, misurendu à l'incirca 2 à 6 centimi di longu. I fiora di Veronica officinalis sò chjuchi, di culori turchinu pallidu à viulinu, è sò ragruppati in spighi terminali.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Veronica officinalis hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova ancu in certi righjoni d'Asia è d'America subrana. Cresci par u più in i pratulini, l'arici di furesti, i ricci è i zoni umiti.

Veronica officinalis hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Veronica officinalis hè una pianta vivaci chì si sparghji par u più par via di i so graneddi. Fiurisci da maghju à sittembri, attirendu l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I frutti di a pianta sò capsuli cuntinendu numarosi picculi graneddi. Veronica officinalis hè ancu capaci à prupagà si da i so rizomi suttarranii, furmendu cusì culonii densi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Veronica officinalis apparteni à u genaru Veronica, chì cumprendi à l'incirca 500 spezii. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi Veronica beccabunga è Veronica longifolia. 'Ssi noma sò calchì volta apradati par disignà varietà spicifichi di a pianta.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Veronica officinalis hè una pianta cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali da l'urbanisazioni è l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]