Veronica cymbalaria

À prupositu di Wikipedia
Veronica cymbalaria
Veronica cymbalaria
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Plantaginaceae
Genaru Veronica
Nomu binuminali
Veronica cymbalaria
Carl Linnaeus, 1753

Veronica cymbalaria hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Plantaginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Veronica cymbalaria hè una piccula pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Plantaginaceae. Si distingui da i so piccioli pasciulanti è i so casci attundati è lubati, chì li dani un'apparenza carattaristica. I fiora di 'ssa spezia sò di culori turchinu pallidu à viulinu è sò ragruppati in gaspi u longu di i piccioli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Veronica cymbalaria hè urighjinaria di i righjoni mediterranii, in particulari da u sudu di l'Auropa è di l'Africa subrana. Omu a trova ancu in certi righjoni d'Asia uccidentali. 'Ssa pianta hè stata intradutta in altri parti di u mondu par causa di a so pupularità com'è pianta urnamintali.

Veronica cymbalaria hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Veronica cymbalaria cresci di regula in ambienti adumbrati è umiti, tali i boschi è i zoni rucciosi. Hè bè adatta à cundizioni di debuli luminusità è pò sopravviva in i terri povari in nutrimenti. 'Ssa pianta si sparghji par u più par via di i so piccioli pasciulanti, chì s'arradicheghjani à u cuntattu di a terra è formani cusì pianti novi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Veronica cymbalaria apparteni à u genaru Veronica, chì ragruppa numarosi spezii di pianti arbacei. Hè calchì volta disignata da i sinonimi siguenti : Veronica repens, Veronica hederifolia subsp. repens è Veronica cymbalaria subsp. repens.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Veronica cymbalaria ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè largamenti sparta in a so aria di ripartizioni naturali ed hè ancu cultivata com'è pianta urnamintali in numarosi giardini. Eppuri, hè impurtanti di prisirvà l'ambienti naturali induva 'ssa pianta si trova, cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]