Veronica beccabunga

À prupositu di Wikipedia
U lavonu
Veronica beccabunga
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Plantaginaceae
Genaru Veronica
Nomu binuminali
Veronica beccabunga
Carl Linnaeus, 1753

U lavonu (Veronica beccabunga) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Plantaginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U lavonu hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Plantaginaceae. Si distingui da i so piccioli pasciulanti è i so fogli upposti, uvali è appena dintati. I fiora di Veronica beccabunga sò di culori turchinu vivu è ragruppati in gaspi densi in cima à i piccioli. 'Ssa pianta acquatica pò aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U lavonu hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali. Omu u trova par u più in i zoni umiti tali i fiumiceddi, i stagni è i paduli. Hè ancu prisenti in certi righjoni d'America subrana ind'eddu hè statu intraduttu.

U lavonu hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U lavonu si sviluppa in mezi acquatichi pocu fondi, ind'eddu pò arradicà si in a fanga o in i sbaccaturi di i scogli. U lavonu hè una spezia adatta à a vita acquatica, capaci à sopravviva in cundizioni di debuli luminusità. Si ripraduci par u più par via di graneddi, ma pò ancu diffonda si par via di calaturi incù i so piccioli pasciulanti.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Veronica beccabunga hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Veronica americana, Veronica beccabunga var. americana, Veronica beccabunga var. beccabunga, Veronica beccabunga var. obtusifolia, Veronica beccabunga var. vulgaris.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è u lavonu ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, pò essa affittata da a distruzzioni di u so ambienti naturali par via di l'urbanisazioni criscenti è di l'inguinamentu di l'acqua. A prisirvazioni di i zoni umiti hè dunqua escinziali par assicurà a sopravvivenza di 'ssa pianta è numarosi altri spezii chì ni dipendini.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]