Veronica alpina

À prupositu di Wikipedia
A veronica alpina
Veronica alpina
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Plantaginaceae
Genaru Veronica
Nomu binuminali
Veronica alpina
Carl Linnaeus, 1753

A Veronica alpina hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Plantaginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A veronica alpina hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Plantaginaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. I so casci sò upposti, uvali è dintati annantu à i bordi. I fiora di Veronica alpina sò di culori turchinu o viulettu è ragruppati in gaspi densi in cima à i piccioli. 'Ssa pianta prisenta un'apparenza diddicata è eleganti, ciò chì ni faci un aghjunghjimentu attraenti di l'orta alpini.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A veronica alpina hè urighjinaria di i righjoni muntosi d'Auropa, in particulari l'Alpi, i Pirenei è i Carpazi. Omu a trova ancu in certi parti di l'Asia, com'è l'Himalaya. 'Ssa pianta prifirisci i terri umiti è i climi freschi, ciò chì spiega a so prisenza in i righjoni muntosi. Cresci à spessu in i pratulini alpini, i penditi rucciosi è i zoni umiti.

A veronica alpina hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A veronica alpina hè una pianta adatta à i cundizioni difficiuli di i muntagni. Hà sviluppatu radichi ribusti chì li parmettini d'appiccà si à i terri instabuli. 'Ssa pianta fiurisci di regula da ghjugnu à aostu, pruducendu picculi graneddi chì sò spargugliati da u ventu. Hè ancu capaci à prupagà si par via di rizomi, furmendu cusì culonii densi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Veronica alpina apparteni à u genaru Veronica, chì cumprendi numarosi spezii di pianti arbacei. Certi sinonimi di Veronica alpina sò Veronica saxatilis è Veronica fruticulosa. 'Ssi noma sò stati imprudati in u passatu par disignà variazioni di Veronica alpina, ma sò avali cunsidarati com'è sinonimi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A veronica alpina hè una pianta abbastanza cumuna in a so aria di ripartizioni naturali. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti da l'urbanisazioni è l'agricultura intinsiva. Misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di i zoni naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à l'impurtanza di prisirvà a biudiversità, sò nicissarii pà assicurà a sopravvivenza di a veronica alpina è d'altri spezii vegetali di i muntagni.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]