Veronica agrestis

À prupositu di Wikipedia
Veronica agrestis
Veronica agrestis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Plantaginaceae
Genaru Veronica
Nomu binuminali
Veronica agrestis
Carl Linnaeus, 1753

Veronica agrestis hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Plantaginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Veronica agrestis hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Plantaginaceae. Si caratterizeghja da un picciolu rittu, misurendu di regula trà 10 è 40 centimi d'altura. I so fogli sò upposti, uvali è dintati annantu à i bordi. I fiora di Veronica agrestis sò chjuchi, di culori turchinu pallidu à viulinu, ragruppati in gaspi longu à u picciolu. 'Ssa pianta prisenta ancu frutti à forma di capsuli cuntinendu numarosi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Veronica agrestis hè urighjinaria d'Auropa, ma s'hè largamenti sparta in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana, in Australia è in Nova Zilanda. Hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba invadenti, chì pò culunizà prestu i terri disturbati, tali i giardini, i campi cultivati è i bordi di stradona.

Veronica agrestis hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta annuali si ripraduci par u più par via di graneddi. I fiora di Veronica agrestis sò inamacati da l'insetti, tali l'abbi è i sbarabattuli, chì sò attratti da u so nettaru. I graneddi sò dopu dissiminati da u ventu, l'animali o l'attività umani. Veronica agrestis hà una crescita rapita è pò fiuriscia da u branu insin'à u vaghjimu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Veronica agrestis hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa pianta, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Veronica peregrina è Veronica agrestis subsp. agrestis. 'Ssi sinonimi sò apradati in certi classifichi butanichi, ma Veronica agrestis ferma u nomu u più currintamenti usatu.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Veronica agrestis hè cunsidarata com'è una spezia cumuna è largamenti sparta. Ùn hè micca attualmenti minacciata è ùn faci micca l'ughjettu di misuri di cunsirvazioni spicifichi. Eppuri, par via di a so capacità à culunizà prestu l'ambienti disturbati, pò divintà invadenti è nocia à a biudiversità lucali. Hè dunqua ricumandatu di surviglià è di cuntrullà a so prupagazioni in l'arghji ind'edda hè cunsidarata com'è una gattiva arba.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]