Valchiria

À prupositu di Wikipedia
Walkyrien, da Emil Doepler (1905)

In a mitulugia nordica, una Valchiria (da u vechju norrese Valkyrja "sceglidore di quelli chì sò tombi") hè una di e numerose figure feminile chì sceglienu quelli chì ponu more in a battaglia è quelli chì ponu campà. Scigliendu frà a mità di quelli chì morenu in a battaglia (l'altra mità và à a dea Freyja aldilà di u campu Fólkvangr), e Valchirie portanu quellu ch'elle anu sceltu à u purtale di l'aldilà di a morte, u Valhalla, guvirnatu da u Diu Odinu. Quà, i guerrieri defunti diventanu einherjar (vechju norrese "Single Fighters").[1] Quandu i einherjar ùn si priparanu micca à l'evenimenti di Ragnarök, e Valchirie li portanu l'idromele. E Valchirie appariscenu dinù cum'è amante d'eroi è d'altri murtali, induve elli sò qualchì volta discritti cum'è e femine di a realtà, à quandu accumpagnati da i corbi, à quandu ligati à i cigni o i cavalli.

E Valchirie sò attistate in a puesia l'Edda, un libru di puemi cumpilati à u XIIIu seculu à parte si da fonte tradiziunale anziane, è in u testu in prosa Edda è Heimskringla (da Snorri Sturluson), è a Njáls saga, una saga d'islandesi, tutti scritti à u XIIIu seculu. Appariscenu dinù in e puesie di i Scaldi, in un incantu di u XIVu seculu, è in parechje scrizzione runiche.

I vechji termini inglesi wælcyrge è wælcyrie appariscenu in parechji vechji manuscritti inglesi, è l'eruditi anu spluratu s'è i termini appariscenu in u vechju inglese per via di l'influenza nordica, o sò l'effettu di una tradizione dinù indigena frà i pagani anglusassoni. E teurie sapiente sò state pruposte riguardu à a relazione trà e Valchirie, l'omini è i dísir, chì sò tutte figure sopranaturale assuciate à u destinu. I scavi archeulogichi in a Scandinavia sana anu scupertu i brevi teurizati cum'è ripprisintendu e Valchirie. In a cultura muderna, e Valchirie anu fattu l'ogettu d'opere d'arte, d'opere musicale, di videoghjochi è di puesia.

Etimulogia[mudificà | edità a fonte]

Brünnhilde, da Gaston Bussière

A parola Valchiria deriveghja da u vechju norrese Valkyrja (plurale valkyrjur), chì hè cumpostu da duie parole: u sustantivu Valr (chì si riferisce à i morti annantu à u campu di battaglia) è u verbu kjósa (significhendu "sceglie"). Inseme, significheghjanu "sceglie quelli chì sò tombi". U vechju norrese Valkyrja hè imparintatu à u vechju wælcyrge inglese. À parte si da anziane forme d'inglese è di vechju norrese, u filolugu Vladimir Orel ricustruisce una forma proto-germanica, wala-kuzjōn. Eppuru, u termine pò esse statu imprudatu in vechju inglese da u vechju norrese. Altri termini per e Valchirie in e surghjente di u vechju norrese cumprendenu óskmey, chì apparisce in u puema Oddrúnargrátr è Óðins meyjar ("E serve d'Odinu"), chì apparisce in u Nafnaþulur. Óskmey pò esse ligatu à u nome odinic Óski (significhendu à pocu pressu "chì suddesfa un votu"), riferendu si à u fattu chì Odinu riceve i guerrieri tombi in u Valhalla.

Attestazione di u vechju norrese[mudificà | edità a fonte]

Puesia Edda[mudificà | edità a fonte]

E Valchirie sò mintuvate o appariscenu in i puemi di a puesia Edda, sottu u nome di Völuspá, Grímnismál, Völundarkviðhà, Helgakviðhà Hjörvarðssonar, Helgakviðhà Hundingsbana I, Helgakviðhà Hundingsbana II è Sigrdrífumál.

Edda in prosa[mudificà | edità a fonte]

In l'Edda in prosa, scritta à u XIIIu seculu da Snorri Sturluson, e Valchirie sò prima minziunate in u capitulu 36 di u libru Gylfaginning, induve a figura intrunizata da insù informa Gangleri (u rè Gylfi travestitu) di l'attività di e Valchirie è minziuneghja une poche di Dee. High dice: "Ci ne hè dinù altre chì u so duvere hè di serve in u Valhalla. Portanu a bivanda è vedenu a tavula è e tazzine di biera. Dopu quessa, High dà una strufata di u puema Grímnismál chì cuntene una lista di Valchirie. High dice "'Sse donne sò chjamate e Valchirie, è sò inviate da Odinu à ogni battaglia, induve elle sceglienu l'omini chì devenu more è ditermineghjanu quale averà a vittoria". High aghjunghje ch'è Gunner ("War"), Róta, è Skuld-le ultimu di i trè, si riferisce à "u più ghjovanu" - "sempre circulà per sceglie i morti è dicide u risultatu di a battaglia". In u capitulu 49, High dice chì quandu Odinu è a so moglia Frigg sò ghjunti à l'inumazione di u so figliolu scafulatu tombu, incun elli sò venuti e Valchirie è dinù i corbi d'Odinu.

Anziane attestazione inglese[mudificà | edità a fonte]

A veghja di e Valchirie, (1906) da Edward Robert Hughes

U vechju inglese wælcyrge è wælcyrie appariscenu parechje volte in vechji manuscritti inglesi, generalmente per traduce i cuncetti stranieri in vechju inglese. In u sermone Sermo Lupi ad Anglin, scrittu da Wulfstan II, wælcyrie hè imprudatu, è cunsideratu cum'è una parola per una "strega" umana. Un manuscrittu di u principiu di u XIu seculu d'Aldhelm di laudeis virginitatis ([2]) ueneris incù wælcyrge (incù gydene significhendu "dea"). Wælcyrge hè imprudatu per traduce i nomi di e Furie classiche in dui manuscritti ([3]). In u manuscrittu di cutone Cleopatre A. III, wælcyrge hè dinù imprudatu per lustrà a dea rumana Bellona. Una descrizzione di un corbu arrubendu sopra à l'armata egizziana apparisce cum'è wonn wælceaseg (significhendu "Dark One scigliendu quellu chì hè tombu"). E teurie sapiente dibattenu a quistione di sapè s'è 'sse attestazione indicheghjanu una cridenza autoctona frà l'anglusassoni spartuta incù i scandinavi, o s'elle eranu u risultatu di un'influenza nordica più tardiva.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.
  2. Oxford, Bodleian Library, Digby 146.
  3. U cutone Cleopatre A. III, è u Glussariu più anzianu di corpus.

Liami[mudificà | edità a fonte]