Ulmus glabra

À prupositu di Wikipedia
L'olmu muntaninu'
Ulmus glabra
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Ulmaceae
Genaru Ulmus
Nomu binuminali
Ulmus glabra
Carl Linnaeus, 1753

L' olmu muntaninu (Ulmus glabra) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Ulmaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

L'olmu muntaninu hè una spezia d'arburi appartinendu à a famiglia di l'Ulmaceae. Stu arburi scascianti pò aghjunghja un'altezza da 30 à 40 metri. A so curteccia hè liscia è di culori grisgiu scuru, mentri chì i so fogli sò uvali è dintati. I fiora di l'olmu muntaninu sò chjuchi è virdicci, ragruppati in gaspi pindenti. I frutti sò samari, chì sò picculi ali piani circundendu un graneddu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'olmu muntaninu hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali. Omu u trova par u più in i righjoni muntosi, i furesti misti è i vaddi fiumarecci. Hè largamenti spartu in Auropa cintrali è uriintali, è ancu in Scandinavia. Omu u trova ancu in certi parti di l'Asia, in particulari in Russia, in Turchia è in Iranu.

Ulmus glabra hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'olmu muntaninu hè un arburi à crescita abbastanza lenta. Prifirisci i terri ricchi di nutrimenti è beddi assiccati. Hè capaci à tullarà cundizioni di terra appena aciti à appena alcalini. Stu arburi hè ancu risistenti à u fretu è pò sopravviva à tampiraturi invirnali estremamenti bassi. Hè à spessu usatu com'è arburi d'ombra in i parchi è i giardini.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Ulmus glabra hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma scentifichi, tali Ulmus montana è Ulmus carpinifolia. 'Ssi noma sò calchì volta usati com'è sinonimi pà disignà 'ssa spezia. Eppuri, a dinuminazioni Ulmus glabra hè a più currintamenti accittata è usata.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'olmu muntaninu hè cunsidaratu com'è una spezia vulnerevuli par via di a prupagazioni di a grafiosi di l'olmu, una malatia fongica chì hà dicimatu numarosi pupulazioni d'olmi in Auropa. A grafiosi di l'olmu hè caghjunata da u funzu Ophiostoma ulmi, chì hè trasmissu da l'insetti. Malgradu i sforzi di cunsirvazioni, numarosi campioni di l'olmu muntaninu sò stati persi. I prugrammi di ricerca è di selizzioni di varietà risistenti à a grafiosi sò in corsu par pruvà à salvà 'ssa spezia emblematica di i paisaghji auropei.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]