Trivulu

À prupositu di Wikipedia
U trivulu
Tribulus terrestris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Zygophyllales
Famiglia Zygophyllaceae
Generu Tribulus
Nome binuminale
Tribulus terrestris
Aiton, 1753
U trivulu

U trivulu (Tribulus terrestris L., 1753) hè una pianta appartinendu à a famiglia di i Zygophyllaceae.[1] Bassa o ghjacente, produce i granelli pinzuti è pugnenti.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Stesu in terra o pocu altu, u trivulu produce i fiurarelli gialli chì diventanu frutti zimbrunuti. A fiuritura hà locu à a fine di l'istate.

A fiuritura hà locu trà aprile è sittembre, è ancu di nuvembre sottu à clima più caldu.

I fiori gialli sò di piccula taglia (da 6 à 13 mm), dutati di un cortu picciolu. Sò sulitarii à l'ascella di e casce, in pusizione laterale è alterna longu à u picciolu. U caliciu hà cinque sepali stretti, a curolla cinque petali attundati. L'organi riproduttori sò custituiti da deci stamine à rete è antere gialle, è un ovariu.

U fruttu stillatu hè una capsula incù cinque carpelli verrucosi purtendu ognunu dui longhe spine è dui più chjuche. Quelle permettenu à a spezia di prupagà si cù l'aiutu di animali in e zampe di i quali 'sse spine ponu ficcà si, è chì ponu cusì malgradu elli traspurtà u granellu annantu à longhe distanze. Per altru, 'ssu fruttu pò cullucà si gallighjendu annantu à corte distanze à u mumentu di forti timpurali.

Ripartizione è ambiente[mudificà | edità a fonte]

A ripartizione hè cusmopolita, benchì 'ssa pianta sia nativa di e rigione mediterranie. Cresce annantu à i terreni brutti di natura piuttostu nitrofila è termofila.

Prisente in Europa, in Africa è in Asia, priferisce i lochi aridi è petricosi. Omu trova dinù u trivulu longu à l'intighjati di e cità.

Cumpunenti[mudificà | edità a fonte]

U trivulu cuntene a protodioscina, una sapunina steroidea chì custituisce à l'incirca 45% di u strattu ottenutu à parte si da e parte aerie di a pianta.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

U trivulu hè ancu chjamatu a caccavichjula.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da a wikipedia in talianu.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica, Cunservatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva : Geneva (in francesu)