Trifolium tomentosum

À prupositu di Wikipedia
Trifolium tomentosum
Trifolium tomentosum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Fabales
Famiglia Fabaceae
Generu Trifolium
Nome binuminale
Trifolium tomentosum
Carl Linnaeus, 1753

Trifolium tomentosum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Fabaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Trifolium tomentosum hè una spezia di pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Fabaceae. 'Ssa pianta vivace si distingue da e so casce verde è pilute, chì sò cuperte à un prima pelu dolce. I fiori di Trifolium tomentosum sò di culore biancu o rusulatu pallidu, è si ragruppanu in infiuriscenze globulose.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Trifolium tomentosum hè originariu d'Europa, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova per u più in e pratuline, i pasciali è l'arici di fureste. Hà ancu statu introduttu in altre rigione di u mondu, in particulare in America suprana è in Australia, induv's'hè naturalizatu incù successu.

Trifolium tomentosum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Trifolium tomentosum hè una pianta chì priferisce e terre belli assiccati è ricchi di nutrimenti. Hè capace à fissà l'azotu atmusfericu grazia à una simbiosi incù batterie di u generu Rhizobium, ciò chì li permette di pruspirà in ambienti induve altre piante puderianu avè à chì fà à sopravvive. 'Ssa spezia fiurisce di regula da maghju à aostu, attirendu cusì numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Trifolium tomentosum hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, tali Trifolium incanum è Trifolium lanuginosum. 'Ssi nomi sò stati usati in u passatu per designà 'ssa pianta, ma sò avà cunsiderati cum'è sinonimi di Trifolium tomentosum.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Trifolium tomentosum ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia minacciata. À l'incuntrariu, a so capacità à adattà si à sfarenti tipi d'ambienti è a so crescita rapida ne facenu una pianta currente è à spessu cunsiderata cum'è una gattiva erba in certe rigione. Eppuru, hè impurtante di nutà ch'è a distruzzione di u so ambiente naturale pò avè un impattu negativu annantu à a so pupulazione, è ancu annantu à l'insetti chì dipendenu di 'ssa pianta per a so sopravvivenza.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]