Torilis leptophylla

À prupositu di Wikipedia
Torilis leptophylla
Torilis leptophylla
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Apiales
Famiglia Apiaceae
Genaru Torilis
Nomu binuminali
Torilis leptophylla
Heinrich Gustav Reichenbach, 1866

Torilis leptophylla hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Apiaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Torilis leptophylla hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di l'Apiaceae. Si caratterizeghja da piccioli smilzi è ramificati pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I casci sò finamenti frastagliati è di culori verdi chjaru, dendu à a pianta un'apparenza diddicata. I fiora, di piccula taglia, sò ragruppati in cucculi cumposti di culori biancu o rusulinu pallidu. I frutti sò achenii lungarini, appena incurvati, chì si staccani faciuli da a pianta.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Torilis leptophylla hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali. Omu a trova par u più in i righjoni timparati, in particulari in Francia, in iSpagna, in Italia, in Grecia, in Turchia è in Iranu. Cresci di regula in i pratulini, i campi, i bordi di stradonu è i tarreni abbandunati.

Torilis leptophylla hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta annuali si ripraduci par via di graneddi. A fiuritura hà locu da ghjugnu à sittembri, attirendu l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. L'achenii, una volta maturi, si staccani faciuli è sò spargugliati da u ventu o appiccati à i pela di l'animali. Torilis leptophylla hà una crescita rapita è pò culunizà prestu vasti zoni.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Torilis leptophylla hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Torilis arvensis subsp. leptophylla, Torilis arvensis var. leptophylla è Torilis leptophylla subsp. arvensis.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Bench'è Torilis leptophylla ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, pò essa cunsidarata com'è una gattiva arba in certi righjoni agriculi. U so putenziali di culunisazioni rapita pò caghjunà una cuncurrenza incù i culturi è i pianti indigeni. Hè dunqua ricumandatu di surviglià è di cuntrullà a so prupagazioni in i loca ind'edda hè cunsidarata com'è invadenti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]