Tilia tomentosa

À prupositu di Wikipedia
Tilia tomentosa
Tilia tomentosa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malvales
Famiglia Malvaceae
Generu Tilia
Nome binuminale
Tilia tomentosa
Carl Linnaeus, 1753

Tilia tomentosa hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Malvaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Tilia tomentosa hè una spezia d'arburu appartinendu à a famiglia di e Tiliaceae. Stu arburu scasciante pò aghjunghje un'altezza da 20 à 30 metri. A so curteccia hè liscia è di culore grisgiognu. E casce sò grande, à forma di core è ricoperte d'un aspettu argentatu, da induve u so nome cumunu. I fiori, di culore giallu pallidu, sò ragruppati in gaspe pendente è sgaghjanu un profume aggradevule. I frutti sò piccule capsule legnose cuntinendu i granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Tilia tomentosa hè originariu d'Europa cintrale è orientale. Hè largamente spartu in e rigione timperate d'Europa, in particulare in Alimagna, in Polonia, in Ungaria è in Rumania. Omu u trova ancu in certe parte di l'Asia occidentale. Hè stata introduttu in altre rigione di u mondu, in particulare in America suprana.

Tilia tomentosa hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Tilia tomentosa hè un arburu à crescita rapida. Priferisce e terre ricche di nutrimenti è belle assiccate. Hè à spessu piantatu cum'è arburu d'ornamentu in i parchi è i giardini per causa di a so bella fiuritura estiva è di u so frundame attraente. I fiori sò inamacati da l'ape è attiranu numerosi insetti. I granelli sò spergugliati da u ventu.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U nome scentificu di 'ssa spezia hè Tilia tomentosa. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Tilia argentea, Tilia petiolaris è Tilia tomentosa subsp. petiolaris.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Tilia tomentosa ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia minacciata. Hè largamente cultivatu è piantatu in numerosi paesi per causa di e so qualità ornamentale. Eppuru, a disfuristazione è a distruzzione di u so ambiente naturale ponu custituisce una minaccia per certe pupulazione. E misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di e fureste induv'ellu cresce naturalmente, sò necessarie per prisirvà 'ssa spezia.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]