Vai al contenuto

Tichodroma muraria

À prupositu di Wikipedia
L'alirossu
Tichodroma muraria
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Passeriformes
Famiglia Tichodromidae
Genaru Tichodroma
Nomu binuminali
Tichodroma muraria
Carl Linnaeus, 1766

L' alirossu (Tichodroma muraria) hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di i Tichodromidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

L'alirossu hè una spezia d'aceddu appartinendu à a famiglia di i Tichodromidae. Hè un aceddu di taglia media, misurendu à l'incirca 16 à 18 centimi di lunghezza. Si distingui da u so piumaghju unicu, incù culori vivi è cuntrastati. U so spinu hè par u più grisgiu turchinu, mentri chì u so corpu hè arancinu vivu. I so ali sò corti è attundati, è a so coda hè longa è sfilanciata.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'alirossu hè prisenti in i righjoni muntosi d'Auropa, d'Asia cintrali è d'Africa subrana. Omu u trova in particulari in l'Alpi, i Pirenei, i Carpazi, l'Himalaya è u massicciu di l'Atlas. Prifirisci l'ambienti rucciosi, tali i scuglieri, i pareti rucciosi è i voli fondi. Hè beddu adattu à 'ssi ambienti grazia à i so sgrinfii putenti è à a so capacità à arrampicà è à cullucà si incù agilità annantu à i suparficii virticali.

L'alirossu hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'alirossu hè un aceddu diurnu è insettivoru. Si ciba par u più di mastaruculi, tali i culeuttari, i sbarabattuli è i furmiculi. Caccighjeghja bulendu prestu è effittuendu acrubazii aerii pà chjappà i so predi. Custruisci u so nidu in caraboni rucciosi, induva a femina diponi di regula 4 à 6 ova. I dui parenti participeghjani à l'incubazioni di l'ova è à l'addevu di i ghjovani.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

L'alirossu apparteni à a famiglia di i Tichodromidae, chì ùn conta ch'è una sola spezia. U so nomu scentificu hè Tichodroma muraria. Esistini dinò sinonimi pà 'ssa spezia, tali Tichodroma tichodroma è Tichodroma tichodromas.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'alirossu hè cunsidaratu com'è una spezia di priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'eddu possi essa lucalamenti minacciatu da a distruzzioni di u so ambienti naturali, hè dinò largamenti spartu in i so arghji di ripartizioni. Eppuri, hè impurtanti di surviglià l'evuluzioni di a so pupulazioni è di pruteghja i so ambienti rucciosi pà assicurà a so cunsirvazioni à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]