Thymelaea passerina

À prupositu di Wikipedia
Thymelaea passerina
Thymelaea passerina
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malvales
Famiglia Thymelaeaceae
Generu Thymelaea
Nome binuminale
Thymelaea passerina
Ernest Cosson, 1859

Thymelaea passerina hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Thymelaeaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Thymelaea passerina hè una spezia di pianta appartinendu à a famiglia di e Thymelaeaceae. Si caratterizeghja da a so apparenza arbustiva è e so casce persistente. E casce sò chjuche, lineare è disposte di manera opposta annantu à i piccioli. I fiori sò di culore giallu pallidu è ragruppati in infiuriscenze terminale. I frutti sò capsule cuntinendu picculi granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Thymelaea passerina hè originariu di e rigione mediterranie, in particulare da u sudu di l'Europa, di l'Africa Nordu è Mediu Oriente. Omu a trova per u più in e zone custiere, e dune di rena è e machje. 'Ssa pianta hè bè adatta à e cundizione aride è pò sopravvive in e terre povere in nutrimenti.

Thymelaea passerina hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Thymelaea passerina hè una pianta vivace chì si riproduce per u più in via vegetativa, pruducendu rigetti à parte si da a so basa. Pò ancu riproduce si per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu. 'Ssa spezia fiurisce di regula di veranu è d'istate, attirendu cusì l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Thymelaea passerina hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Thymelaea hirsuta. Appartene à u generu Thymelaea, chì cumprende à l'incirca 30 spezie scumpartute in e rigione mediterranie è in Africa. I membri di 'ssu generu sò à spessu caratterizati da e so casce persistente è i so fiori gialli.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Thymelaea passerina hè cunsiderata cum'è una spezia di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Bench'ella possi esse affittata da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva, hè dinù largamente sparta in a so area di ripartizione. Eppuru, hè impurtante di surviglià u statu di e pupulazione di 'ssa pianta è di piglià misure di cunsirvazione apprupriate per prisirvà a so diversità genetica è u so ambiente.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]