Tanuta

À prupositu di Wikipedia
A tanuta
Spondyliosoma cantharus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Actinopterygii
Ordini Perciformes
Famiglia Sparidae
Generu Spondyliosoma
Nome binuminale
Spondyliosoma cantharus
Linnaeus, 1758

A tanuta (Spondyliosoma cantharus Linnaeus, 1758), hè un pesciu di mare di a famiglia di i Sparidae.[1]

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

L'apparenza di 'ssu pesciu varieghja assai incù l'età. I ghjovani campioni insin'à 6 - 7 cm anu una forma simile à quella di e ghjovane aurate o salpe ; crescendu, a forma di u corpu diventa chjatta è u prufilu altu ; i masci adulti anu una gibbosità cefalica marcata è un fronte cuncavu.

L'aspettu hè grisgiognu incù e linie longitudinale giallastre è turchine ind'è e femine è ind'è i ghjovani ; quest'ultimi ponu avè une poche di fasce verticale bughje. I masci adulti sò di un turchinu vivu incù e fasce bughje annantu à u spinu è a testa è una machja bughja annantu à l'ochju (chì s'assumiglia à a maschera di Zorro). Un antru mutivu di culore (più cumunu ind'è i pesci di l'Atlanticu) di u masciu hè grisgiu assai scuru incù une poche di fasce bianche verticale annantu à i lati.

A tanuta pò misurà sinu à 50 cm.

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A tanuta hè una spezia cunfidente quand'è ella hè ghjovana. L'adulti invece sò assai misfidenti è difficili da avvicinà.

Riproduzione[mudificà | edità a fonte]

A tanuta hè a sola spezia di sparidae mediterranii chì ùn dipone micca ovi pelagichi. Difatti, un nidu hè custruitu da u masciu in una chjarina rinosa è l'ovi aderiscenu l'uni à l'altri è à u substratu. Si riproduce di veranu. Hè ermafrodita, i ghjovani sò tutti femine, mentre ch'è i vechji campioni sò masci.

Alimentazione[mudificà | edità a fonte]

A tanuta si ciba d'invertebrati, in particulare di picculi crustacei è di policheti.

Distribuzione è ambiente[mudificà | edità a fonte]

Una tanuta in u Mare Neru

A tanuta hè unu di i sparidae chì a so ripartizione hè a più settentriunale. Omu a trova difatti tantu luntanu à u nordu ch'è a Scandinavia, mentre ch'è à u sudu aghjunghje l'Angola. Hè prisente in tuttu u mare Terraniu è hè assai rara in u Mare neru. Hè sparta annantu à e coste taliane è a Corsica ma tende à cuncintrà si in une poche di zone apprupriate è à esse scarsu annantu à tuttu u territoriu.

Ind'è 'ssa spezia, i ghjovani occupanu i mezi assai differenti da quelli di l'adulti, apposta chì omu i trova annantu à fondi ricoperti di pratuline di Posidonia oceanica ancu in acque poche prufonde. I campioni maturi, invece, priferiscenu i fondi duri da 10 à 100 metri di prufundità. Hè particularmente cumuna in cima à l'alti fondi à a larga o vicinu à i scogli è e piccule isule emergendu di l'acque prufonde.

Pesca[mudificà | edità a fonte]

Si pesca tantu à a canna dapoi u battellu ch'è à a reta. A carne hè bona, cum'è quella di l'aurata. In Liguria è annantu à a Costa d'Azuru taliana, invece, hè cunsiderata cum'è un pesciu di gattiva qualità, cum'è ne tistimunieghja u dettu liguru 'a tanûa ùn cheutta ùn crûa' (a tanuta nè cotta nè cruda) è l'equivalente occitanu 'la tanudo ni cuecho ni crudo'.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.

Referenze[mudificà | edità a fonte]

  • Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) Pesci di Corsica è di u Mediterraniu, Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese)

Da vede dinù[mudificà | edità a fonte]