Tamarix ramosissima

À prupositu di Wikipedia
U tamariciu ramosu
Tamarix ramosissima
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Tamaricaceae
Genaru Tamarix
Nomu binuminali
Tamarix ramosissima
Carl Linnaeus, 1753

U tamariciu ramosu (Tamarix ramosissima) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Tamaricaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U tamariciu ramosu hè un arbustu scascianti appartinendu à a famiglia di i Tamaricaceae. Pò aghjunghja un'altezza da 3 à 6 metri è pussedi rami smilzi è flissibuli. I casci sò chjuchi, stretti è di culori verdi chjaru. I fiora, chì appariscini di branu è d'istati, sò di culori rusulinu pallidu è ragruppati in gaspi densi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Urighjinariu d'Aurasia, u tamariciu ramosu s'hè spartu in numarosi righjoni di u mondu. Omu u trova par u più in Auropa, in Asia cintrali, in Africa subrana è in America subrana. Hè à spessu cultivatu com'è pianta urnamintali in i giardini è i parchi par via di a so biddezza è di a so risistenza.

Tamarix ramosissima hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U tamariciu ramosu hè una pianta adatta di l'ambienti aridi è salini. Pò tullarà i terri povari in nutrimenti è cundizioni di sicchina. I so radichi fondi li parmettini di coglia l'acqua in prufundità, ciò chì li cunfarisci una certa risistenza à a sicchina. Di più, hè capaci à tullarà alti liveddi di sali in a terra, ciò chì ni faci una pianta ideali pà i zoni custieri.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Tamarix ramosissima hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma scentifichi, tali Tamarix pentandra è Tamarix chinensis. 'Ssi sinonimi sò usati par disignà variazioni di listessa spezia. Eppuri, a classifica asatta di 'ssi variazioni ferma un sughjettu di dibattimentu frà i butanisti.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U tamariciu ramosu hè cunsidaratu com'è una spezia invadenti in certi righjoni di u mondu, in particulari in America subrana. Hà a capacità di diffonda si prestu è di culunizà di vasti stesi da terri, ciò chì pò caghjunà a supprissioni d'altri spezii indigeni. Par via di cunsiquenza, i misuri di cuntrollu sò à spessu missi in campu par limità a so prupagazioni è prisirvà a biudiversità di l'ecusistemi lucali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]