Tamarix africana

À prupositu di Wikipedia
U tamariciu d'Africa
Tamarix africana
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Tamaricaceae
Genaru Tamarix
Nomu binuminali
Tamarix africana
Peter Forsskål, 1776

U tamariciu d'Africa (Tamarix africana) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Tamaricaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

U tamariciu d'Africa hè un arbustu o un picculu arburi appartinendu à a famiglia di i Tamaricaceae. Pò aghjunghja un'altezza da 2 à 6 metri. I casci sò chjuchi, stretti è di culori verdi chjaru. I fiora sò chjuchi è di culori rusulinu pallidu, ragruppati in gaspi densi. I frutti sò picculi capsuli cuntinendu numarosi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

U tamariciu d'Africa hè urighjinariu d'Africa subrana, in particulari di u Maroccu, l'Algiria è a Tunisia. Omu u trova ancu in certi righjoni da u sudu di l'Auropa, tali a Spagna è l'Italia. Cresci par u più u longu di i corsi d'acqua, di i lavi saliti è di i zoni custieri.

U tamariciu d'Africa hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U tamariciu d'Africa hè una pianta adatta à l'ambienti aridi è salini. Hè capaci à tullarà cundizioni di sicchina è di salinità elevati. I so radichi fondi li parmettini di ricaccià l'acqua di i faldi suttarranii. 'Ssa spezia si ripraduci par u più par via di dispersioni di i graneddi traspurtati da u ventu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Tamarix africana hè ancu cunnisciutu sottu à u nomu scentificu di Tamarix gallica var. africana. Esisti ancu sinonimi tali Tamarix articulata è Tamarix mauritanica. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu par disignà variazioni rigiunali di 'ssa spezia.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

U tamariciu d'Africa hè cunsidaratu com'è una spezia invadenti in certi righjoni ind'eddu hè statu intraduttu. U so forti puteri di dispersioni è a so capacità à adattà si à cundizioni difficiuli li parmettini di culunizà prestu nuveddi ambienti. Quissa pò caghjunà una cuncurrenza incù i spezii indigeni è disturbà l'ecusistemi lucali. I misuri di gistioni sò nicissarii par cuntrullà a so prupagazioni è minimizà u so impattu annantu à a biudiversità.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]