Tadorna tadorna

À prupositu di Wikipedia
Tadorna tadorna
Tadorna tadorna
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Anseriformes
Famiglia Anatidae
Generu Tadorna
Nome binuminale
Tadorna tadorna
Carl Linnaeus, 1758

Tadorna tadorna hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di l'Anatidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Tadorna tadorna hè un acellu acquaticu appartinendu à a famiglia di l'Anatidae è à u generu Tadorna. Hè di taglia media, incù una largura pudendu aghjunghje 150 cm. A so culurazione hè distintiva : u masciu inarbureghja un piumaghju neru è biancu, incù una machja rossu vivu annantu à u bizzicu, mentre ch'è a femina hè per u più bruna incù marche bianche annantu à l'ale.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Tadorna tadorna hè una spezia paleartica, prisente in Europa, in Asia è in Africa suprana. Nichja in e zone custiere, è ancu in l'isule è i lavi interni. Migra ver'di u sudu d'inguernu, aghjunghjendu l'Africa subsahariana è u Mediu Oriente.

Tadorna tadorna hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Tadorna tadorna hè un acellu gregariu, campendu in gruppi pudendu aghjunghje parechje centinare d'individui. Si nutrisce per u più di molluschi, di crustacei è di varmi marini, ch'è ella cattura tuffendu in acqua. A riproduzione hà locu da marzu à ghjunghju. U nidu hè custruitu in una tana, in una scugliera o in un riccia. A femina dipone di media 8 à 10 ovi, ch'ella cova mentre circa 30 ghjorni. I ghjovani sò nidifughi è ponu bulà dopu à circa 7 simane.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

I sinonimi di Tadorna tadorna sò: Anas tadorna (Linnaeus, 1758); Tadorna vulpanser (Fleming, 1822).

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Tadorna tadorna hè una spezia classificata cum'è Preoccupazione minore da l'UICN. Eppuru, e pupulazione di certe rigione anu cunnisciutu una calata in 'ss'ultimi dicennii, per causa di a distruzzione di u so ambiente è di a caccia. E misure di cunsirvazione sò in piazza per pruteghje 'ssa spezia, in particulare a criazione di zone prutette è a lotta contru à a polluzione.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]