Tachybaptus ruficollis

À prupositu di Wikipedia
Tachybaptus ruficollis
Tachybaptus ruficollis
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Podicipediformes
Famiglia Podicipedidae
Generu Tachybaptus
Nome binuminale
Tachybaptus ruficollis
Peter Simon Pallas, 1764

Tachybaptus ruficollis hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di i Podicipedidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Tachybaptus ruficollis hè un acellu acquaticu appartinendu à a famiglia di i Podicipedidae. Hè abbastanza chjucu, misurendu trà 23 è 29 cm di longu è pisendu trà 120 è 220 grammi.

In piumaghju nuzziale, Tachybaptus ruficollis prisenta una testa è un collu brunu scuru incù una tacca gialla distintiva à a basa di u bizzicu. U spinu hè brunu scuru è u sottu hè grisgiognu. U corpu hè rossu è i fianchi sò bruni imbarrati di biancu. D'inguernu, u piumaghju hè più ternu è u rossu di u corpu hè di menu visibile.

Tachybaptus ruficollis hè un eccellente nutadore è ciuttadore. E so zampe sò situate in daretu annantu à u so corpu, ciò chì li permette di propulsà si in modu efficace in acqua. I so diti ùn sò micca palmati, ma sò muniti di lobi chì li permettenu di nutà prestu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Tachybaptus ruficollis hè una spezia largamente sparta in u Palearticu è l'Afrotropica. Omu u trova in Europa, in Asia, in Africa è à Madagascaru.

In Europa, hè prisente in a maiò parte di i paesi, eccituatu l'estremu nordu è di l'Islanda. Hè dinù prisente in u punente di a Turchia è in u Mediu Oriente.

In Africa, hè prisente in a forza parte di u cuntinente, à l'eccezzione di e zone desertiche è e fureste trupicale umite.

Tachybaptus ruficollis hè una spezia migratrice parziale. E pupulazione europee è asiatiche migranu ver'di u sudu per l'inguernu, mentre ch'è e pupulazione africane sò di regula sedentarie.

Tachybaptus ruficollis hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Tachybaptus ruficollis hè un acellu sulitariu chì ùn si cuncoglie in culonie ch'è mentre a staghjone di riproduzione. Si nutrisce per u più di picculi pesci, d'insetti acquatichi è di crustacei.

A staghjone di riproduzione hà locu trà marzu è lugliu in Europa è trà ghjinnaghju è ghjunghju in Africa. U nidu hè custruitu annantu à una piattaforma gallighjante cumposta da canna è di piante acquatiche. A femina dipone trà 4 è 6 ovi chì sò incubati dai dui parenti mentre circa 21 ghjorni. I ghjovani sò nidifughi è ponu nutà è ciuttà pocu dopu a sbucciata.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Tachybaptus ruficollis hè a sola spezia di u generu Tachybaptus. Hè qualchì volta classificatu in u generu Podiceps, ciò chì ne feria u Podiceps ruficollis. Altri sinonimi sò: Podiceps minor; Colymbus ruficollis.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Tachybaptus ruficollis hè una spezia classificata cum'è minimu cuncernu da l'UICN. Eppuru, e so pupulazione sò in calata in certe parte di a so area di ripartizione, per via di a distruzzione di u so ambiente è di a polluzione di l'acqua.

Hè impurtante di pruteghje e zone umite è di riduce a polluzione di l'acqua cù u fine di garantisce a sopravvivenza di Tachybaptus ruficollis.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]