Sympecma fusca

À prupositu di Wikipedia
Sympecma fusca
Sympecma fusca
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Odonata
Famiglia Lestidae
Genaru Sympecma
Nomu binuminali
Sympecma fusca
Pierre Léonard Vander Linden, 1825, 1838

Sympecma fusca hè una spezia di filangroca chì faci parti di a famiglia di i Lestidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Sympecma fusca hè una spezia d'insettu appartinendu à l'ordini di l'odunati è à a famiglia di i Lestidae. Stu insettu hè cumunamenti chjamatu a sympecme bruna. Si distingui da a so piccula taglia, misurendu di regula trà 3 è 4 centimi di lunghezza. U so corpu hè smilzu è lungarinu, di culori brunu, incù sfumaturi più chjari annantu à u turaci è l'addomi. L'ali sò trasparenti, incù una lebbia tinta bruna.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Sympecma fusca hè prisenti in parechji righjoni d'Auropa, in particulari in Francia, in Belgica, in Alimagna, in iSpagna è in Italia. Omu a trova ancu in Africa subrana è in Asia uccidentali. 'Ssa spezia prifirisci l'ambienti umiti tali i paduli, i stagni è i vadini à debuli ghjettu d'acqua.

Sympecma fusca hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Sympecma fusca hè un insettu par u più attivu mentri i mesa d'istati, da maghju à sittembri. Hè à spessu ussirvata vicinu à i piani d'acqua, ind'eddu caccighjeghja i so predi. L'adulti si nutriscini par u più di picculi insetti bulanti, tali i musculini è i zinzali. Sò ancu cunnisciuti par appuddà si annantu à i rami o i piccioli, aspittendu incù pacenzia i so predi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Sympecma fusca apparteni à a famiglia di i Lestidae, chì cumprendi dinò altri spezii di filangrochi. U so nomu scentificu cumplettu hè Sympecma fusca. Esistini dinò sinonimi par 'ssa spezia, tali Lestes fusca è Lestes dryas. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu pà disignà 'ssa spezia, ma Sympecma fusca hè avà u nomu rigulari.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Sympecma fusca hè cunsidarata com'è una spezia di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Bench'è edda possi essa affittata da a distruzzioni di u so ambienti naturali, hè sempri largamenti sparta è ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Eppuri, hè impurtanti di surviglià l'evuluzioni di i so pupulazioni è di pruteghja i zoni umiti ind'edda risedi, cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Filangrocche di Corsica, Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]