Vai al contenuto

Sylvia nisoria

À prupositu di Wikipedia
Sylvia nisoria
Sylvia nisoria
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Passeriformes
Famiglia Sylviidae
Genaru Sylvia
Nomu binuminali
Sylvia nisoria
Johann Matthäus Bechstein, 1792

Sylvia nisoria hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di i Sylviidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Sylvia nisoria hè una spezia d'aceddu appartinendu à a famiglia di i Sylviidae. Stu aceddu misura circa 14 centimi di lunghezza è pesa trà 15 è 20 grammi. Prisenta un dimurfisimu sissuali, incù u masciu avendu un piumaghju più culuritu ch'è a femina. U masciu adultu inarbureghja un piumaghju neru annantu à u sopra, incù riflessi turchinicci annantu à l'ali è a coda. U so corpu hè biancu è a so vola hè nera. A femina, inquant'ad edda, hà un piumaghju brunicciu incù tacchi più chjari annantu à u corpu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Sylvia nisoria hè una spezia migratrici chì si ripraduci in Auropa è in Asia cintrali. Nichja in i furesti misti è i zoni buscosi, ind'edda custruisci u so nidu in i machjona o l'arburi bassi. Duranti l'invernu, migra versu l'Africa subsaariana, ind'edda prifirisci l'ambienti aparti tali i savani è i pratulini.

Sylvia nisoria hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Sylvia nisoria si ciba par u più di mastaruculi, di larvi è di picculi invirtibrati. Caccighjeghja saltichjendu in terra o bulendu par chjappà i so predi. Duranti a staghjoni di ripruduzioni, u masciu canta par attirà i femini è difenda u so tarritoriu. U so cantu hè miludiosu è cumplessu, cumpostu da diffarenti noti è trilli.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Sylvia nisoria apparteni à u genaru Sylvia, chì ragruppa parechji spezii di capineri. U so nomu scentificu cumplettu hè Sylvia nisoria. Hè dinò cunnisciuta sottu à u sinonimu di Curruca nisoria.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Sylvia nisoria hè classificata com'è una spezia di priaccupazioni minori da l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'è a so pupulazioni sii in calata in certi righjoni, ferma sparta è rilativamenti abundanti in a so aria di ripartizioni. I principali minacci pà 'ssa spezia sò a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. A cunsirvazioni di i so ambienti furistieri è a missa in campu di misuri di prutizzioni in certi loca sò escinziali pà assicurà a sopravvivenza à longu andà di Sylvia nisoria.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]