Suaeda vera

À prupositu di Wikipedia
Suaeda vera
Suaeda vera
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Amaranthaceae
Generu Suaeda
Nome binuminale
Suaeda vera
Peter Forsskål, 1776

Suaeda vera hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Amaranthaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Suaeda vera hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Amaranthacées. Si caratterizeghja da piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò succulente, lineare è disposte di manera opposta u longu di i piccioli. I fiori sò chjuchi, verdicci è ragruppati in infiuriscenze cumpatte. I frutti sò capsule cuntinendu picculi granelli neri.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Suaeda vera hè originaria di e rigione custiere di u mare Terraniu, è si trova in particulare in Spagna, in Francia, in Italia è in Grecia. Omu a trova ancu in certe parte di l'Africa di u Nordu è di u Mediu Oriente. 'Ssa pianta cresce per u più in e saline, in l'estuarii è in e dune custiere.

Suaeda vera hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Suaeda vera hè una pianta alofita, ciò chì significheghja ch'è ella hè adatta à vive in ambienti salini. Pussede l'adattamenti fisiulogichi chì li permettenu di tullerà alte cuncintrazione di sale in a terra. E so casce succulente acumuleghjanu l'acqua è li permettenu di sopravvive in cundizione aride. 'Ssa pianta si riproduce per u più per via di dispersione di i granelli, chì ponu esse traspurtati da u ventu o da l'acqua.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Suaeda vera hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Suaeda maritima, Suaeda fruticosa è Suaeda vera subsp. maritima. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu per designà pupulazione di 'ssa pianta, ma sò avale cunsiderate cum'è sinonimi di Suaeda vera.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Suaeda vera hè una pianta adatta à l'ambienti salini è pò ghjucà un rollu impurtante in a stabilisazione di i terre custieri. Eppuru, per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale da l'urbanisazione è l'agricultura intensiva, 'ssa spezia hè minacciata in certe rigione. E misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di e zone custiere è a sensibilisazione à l'impurtanza di 'ssa pianta, sò necessarie per assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]