Vai al contenuto

Streptopelia turtur

À prupositu di Wikipedia
Streptopelia turtur
Streptopelia turtur
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Columbiformes
Famiglia Columbidae
Genaru Streptopelia
Nomu binuminali
Streptopelia turtur
Carl Linnaeus, 1758

A turduledda cumuna (Streptopelia turtur) hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di i Columbidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A turduledda cumuna hè una spezia d'aceddu appartinendu à a famiglia di i Columbidae. Hè carattarizata da a so taglia media, misurendu à l'incirca 28 centimi di lunghezza è pisendu trà 100 è 150 grammi. U so piumaghju hè par u più grisgiu brunicciu incù una tinta rusulina in pettu. L'ali prisentani tacchi neri è bianchi, mentri chì a coda hè longa è sfilanciata.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A turduledda cumuna hè prisenti in parti assà di l'Auropa, di l'Africa Nordu è di l'Asia uccidentali. Hè migratrici è passa l'invernu in Africa subsaariana. Omu a trova par u più in i zoni buscosi, i furesti, i parchi è i giardini. Hè dinò capaci à adattà si à i zoni agriculi è à i zoni urbani.

A turduledda cumuna hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A turduledda cumuna hè un aceddu grigariu chì campa in coppii o in picculi culonii. Si ciba par u più di graneddi, di frutti è di mastaruculi. U so cantu hè dolci è miludiosu, custituitu da roucoulements ripititivi. Custruisci u so nidu in l'arburi, i machjona o i sebbi, usendu i sticcateddi è arbi. A femina diponi di regula dui ova bianchi ch'edda cova duranti circa dui sittimani.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

A turduledda cumuna apparteni à u genaru Streptopelia, chì cumprendi parechji altri spezii di turduleddi. Frà i sinonimi di 'ssa spezia, si trova Columba turtur è Turtur communis.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A turduledda cumuna hè classificata com'è una spezia di priaccupazioni minori da l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Eppuri, a so pupulazioni hà cunnisciutu una calata significativa 'ss'ultimi dicennii par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali è di a caccia eccessiva. I misuri di cunsirvazioni sò nicissarii pà pruteghja 'ssa spezia, in particulari a prisirvazioni di i zoni buscosi è a rigulazioni di a caccia.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

A turduledda hè ancu chjamata a turturella o a culumbella.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006
  • M. Salotti & P. Pergola, Animali salvatichi di Corsica, CRDP di Corsica, 1999

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]