Stellaria alsine

À prupositu di Wikipedia
Stellaria alsine
Stellaria alsine
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Generu Stellaria
Nome binuminale
Stellaria alsine
Carl Linnaeus, 1753

Stellaria alsine hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Caryophyllaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Stellaria alsine hè una piccula pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Caryophyllaceae. Si distingue da i so piccioli smilzi è pasciulanti, chì ponu aghjunghje una lunghezza da 10 à 30 centimi. E so foglie sò opposte, lineare è di culore verde vivu. I fiori di Stellaria alsine sò chjuchi è bianchi, incù cinque petali prufundamente divisi, dendu l'apparenza d'una stella. 'Ssa pianta sgaghja una picculu odore aggradevule.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Stellaria alsine hè originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e rigione timperate è muntose, in particulare in e pratuline, l'arici di fureste è e zone umite. Pò ancu esse ossirvata in certe parte di l'Asia è di l'America suprana.

Stellaria alsine hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Stellaria alsine hè una pianta vivace chì si riproduce per u più per via di granelli. Fiurisce da maghju à lugliu, pruducendu fiurarelli bianchi chì attiranu l'insetti inamacatori, tali l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu è ponu ancu esse traspurtati da l'animali o l'acqua. 'Ssa pianta hè adattata à diversi tipi di terre, ma priferisce e terre umite è belle assiccate.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Stellaria alsine appartene à u generu Stellaria, chì ragruppa circa 90 spezie di piante erbacee. Certi sinonimi di Stellaria alsine sò Alsine media, Alsine alsine è Stellaria media subsp. alsine. 'Ssa pianta hè strettamente ligata à Stellaria media.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Stellaria alsine ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumuna in a so area di ripartizione è ùn hè micca sottumessa à una prissione significativa duvuta à l'attività umana. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva, pò custituisce una minaccia putenziale per 'ssa pianta. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induv'ella si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]