Epigrafia: differenze trà e virsioni
m r2.7.3) (robot Ajoute : mr:शिलालेख |
m Bot: Migrating 44 interwiki links, now provided by Wikidata on d:q181260 (translate me) |
||
Linia 18: | Linia 18: | ||
[[Category:Archiulugia]] |
[[Category:Archiulugia]] |
||
[[Category:Scienza]] |
[[Category:Scienza]] |
||
[[ar:علم النقائش]] |
|||
[[ast:Epigrafía]] |
|||
[[be:Эпіграфіка]] |
|||
[[be-x-old:Эпіграфіка]] |
|||
[[bg:Епиграфика]] |
|||
[[ca:Epigrafia]] |
|||
[[cs:Epigrafika]] |
|||
[[da:Epigrafik]] |
|||
[[de:Epigraphik]] |
|||
[[en:Epigraphy]] |
|||
[[es:Epigrafía]] |
|||
[[eu:Epigrafia]] |
|||
[[fa:سنگنبشته]] |
|||
[[fi:Epigrafiikka]] |
|||
[[fr:Épigraphie]] |
|||
[[gl:Epigrafía]] |
|||
[[he:אפיגרפיה]] |
|||
[[hi:अभिलेख]] |
|||
[[hr:Epigrafika]] |
|||
[[hy:Վիմագրություն]] |
|||
[[id:Epigrafi]] |
|||
[[it:Epigrafia]] |
|||
[[ja:金石学]] |
|||
[[ka:ეპიგრაფიკა]] |
|||
[[ko:금석학]] |
|||
[[la:Epigraphia]] |
|||
[[mk:Епиграфика]] |
|||
[[mr:शिलालेख]] |
|||
[[nl:Epigrafie]] |
|||
[[no:Epigrafikk]] |
|||
[[pl:Epigrafika]] |
|||
[[pt:Epigrafia]] |
|||
[[ro:Epigrafie]] |
|||
[[ru:Эпиграфика]] |
|||
[[si:අභිලේඛන]] |
|||
[[sk:Epigrafika]] |
|||
[[sl:Epigrafika]] |
|||
[[sr:Епиграфика]] |
|||
[[sv:Epigrafik]] |
|||
[[ta:கல்வெட்டியல்]] |
|||
[[te:శాసనం]] |
|||
[[tr:Yazıt bilimi]] |
|||
[[uk:Епіграфіка]] |
|||
[[zh:金石学]] |
Versione di e 01:31, 9 mar 2013
L'epigrafia hè u studiu ragiunatu di l'iscrizione di l'antichità.
Un'iscrizione antica si pò truvà:
- incisa in un monumentu sempre arritu,
- nantu una placca di marmore, di bronzu o altri ogetti sepelliti in terra.
Hè un arte dificile. Diprima ci vole à cunnosce a lingua di a scrizione ma, sopratuttu, l' epigrafista deve esse capace di leghje l'abrevazione è segni speziali aduprati da l' antichi. In epigrafia i litigamenti sò frequenti cagione chì u risultatu pò esse incertu.
Ci sò parechje epigrafie distinte da a lingua: egiziana, latina, greca, assira, è cetera.
Eccu un esempiu epigraficu: iscrizione di a tomba di Lucius Cornelius Scipio, quellu d'Aleria.
Corpus Inscriptionum Latinarum I² 2,1, Nr. 9: Honc oino ploirome cosentiont R[omane] | duonoro optumo fuise viro | Luciom Scipione filios Barbati | consul censor aidilis hic fuet a(pud vos) | hec cepit Corsica Aleriaque urbe | dedet Tempestatibus aide mereto[d]. Eccu a traduzione in lingua italiana: A Roma moltissimi riconoscono che lui solo è stato tra i buoni cittadini il migliore, Lucio Scipione. Figlio di Barbato, fu console, censore ed edile presso di voi. Prese la Corsica e la città di Aleria, consacrò alle Tempeste un tempio, a buon diritto.