Spatula querquedula

À prupositu di Wikipedia
Spatula querquedula
Spatula querquedula
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Anseriformes
Famiglia Anatidae
Genaru Spatula
Nomu binuminali
Spatula querquedula
Linnaeus, 1758

Spatula querquedula hè una spezia d'anatra chì faci parti di a famiglia di l'Anatidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Spatula querquedula hè una piccula anatra appartinendu à a famiglia di l'Anatidae. Misura trà 35 è 41 cm di longu pà una largura da 60 à 65 cm. U masciu adultu hè idantifichevuli faciuli incù a so testa è u so pitturiccia bruna scura, cuntrastendu incù un largu criscenti biancu sopra à l'ochji. Pussedi ancu i fianchi di culori grisgiu pallidu è una tacca grisgia pallida annantu à u davanti di l'ala, visibuli in bulu. A femina, inquant'ad edda, hà un piumaghju brunu pichjulatu di neru è di biancu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Spatula querquedula hè una spezia migratrici chì si ripraduci in parti assà di l'Auropa è di a zona palearctica. A so arghja di ripruduzioni si stendi da u punenti di l'Auropa insin'à a Siberia uriintali è ingloba ancu l'Africa subrana. D'invernu, migra versu l'Africa subsahariana, l'India, u Bangladesh è l'Australasia, ind'edda forma grandi culonii.

Spatula querquedula hè prisenti in Corsica: hè un visitadori rigulari, ma ci nichja di modu irregulari.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Spatula querquedula hè un aceddu grigariu chì campa in culonii mentri a staghjoni di ripruduzioni. Nichja in i pratulini umiti, i paduli è i zoni inundevuli, ind'edda custruisci u so nidu in un toppu d'arba o di vegetazioni bassa. A femina faci di regula trà 7 è 10 ova ch'edda cova sola mentri circa 23 ghjorna. I piuleddi sò nidifughi è chettani u nidu pocu dopu a sbucciata.

Spatula querquedula hè un aceddu insettivoru chì si nutrisci par u più di mastaruculi acquatichi, di larvi è di crustacei. Pò ancu cunsumà i graneddi, frutti è pianti acquatichi. Si ciba ciambuttendu in acqua o marchjendu in i zoni pocu fondi.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Anas querquedula era capunanzi classificatu in u genaru Anas, ma hè stata pocu fà trasfiritu in u genaru Spatula, par via di i so similitudini murfulogichi è cumpurtamintali incù l'altri spatuli.

Un sinonimu hè: Anas circia.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Spatula querquedula hè classificata com'è una spezia di cuncernu par l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). I so pupulazioni sò in calata in numarosi righjoni par causa di a perdita è di a digradazioni di u so ambienti, in particulari par via di l'assiccamentu di i zoni umiti è di l'inguinamentu di l'acqua. A caccia hè ancu una minaccia pà 'ssa spezia, in particulari in i paesi ind'edda ùn hè micca rigulamintata.

I sforzi di cunsirvazioni sò in corsu in certi loca par pruteghja Spatula querquedula, in particulari a criazioni di zoni prutetti è a risturazioni di i zoni umiti. Hè ancu impurtanti di sinsibilizà u publicu à a situazioni di 'ssa spezia è di a nicessità di pruteghja la.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]