Sparganium erectum

À prupositu di Wikipedia
Sparganium erectum
Sparganium erectum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Poales
Famiglia Typhaceae
Generu Sparganium
Nome binuminale
Sparganium erectum
Carl Linnaeus, 1753

Sparganium erectum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Typhaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Sparganium erectum hè una pianta acquatica vivace appartinendu à a famiglia di e Sparganiaceae. 'Ssa spezia si distingue da i so piccioli ritti, robusti è cilindrichi, pudendu aghjunghje un'altezza da 1 à 2 metri. E casce sò longhe, strette è lineare, disposte in spirale intornu à u picciolu. I fiori sò chjuchi, verdi è ragruppati in spighe dense à l'estremità di i piccioli. I frutti sò achenii brunicci, appena sciacciati, cuntinendu un granellu solu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Sparganium erectum hè largamente spartu in Europa, in Asia è in Africa suprana. Omu u trova per u più in e zone umite, tale i paduli, i stagni, e vadine è i lavi. 'Ssa pianta hè capace à adattà si à una larga gamma di cundizione ambientale, ciò chì spiega a so prisenza in numerosi ambienti acquatichi.

Sparganium erectum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Sparganium erectum hè una pianta vivace chì si riproduce per u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi suttarranii. 'Ssi rizomi li permettenu di furmà culonie dense, cuntribuendu cusì à a stabilisazione di a terra in e zone umite. A fiuritura hà locu da ghjunghju à aostu, è l'impullinazione hè assicurata da u ventu. I granelli sò spergugliati da l'acqua o l'animali acquatichi.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Sparganium erectum hè statu discrittu per a prima volta da Carl von Linné in 1753 in a so opera Species Plantarum. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi seguenti : Sparganium ramosum, Sparganium neglectum è Sparganium microcarpum.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Sparganium erectum hè una spezia relativamente cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata à a scala mundiale. Eppuru, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à a digradazione di e zone umite. Hè dunque impurtante di prisirvà 'ssi ecusistemi fragili per assicurà a sopravvivenza di 'ssa pianta è numerose spezie chì ne dipendenu.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]