Sorbus domestica

À prupositu di Wikipedia
U sorbu
Sorbus domestica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Rosales
Famiglia Rosaceae
Generu Sorbus
Nome binuminale
Sorbus domestica
Carl Linnaeus, 1753

U sorbu (Sorbus domestica) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Rosaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U sorbu hè un arburu di a famiglia di e Rosaceae. Pò aghjunghje un'altezza da 10 à 15 metri è pussede una curona attundata. E casce sò cadente, alterne è cumposte da 9 à 17 fogliole dentate. I fiori bianchi o crema appariscenu di veranu è sò ragruppate in corimbi. I frutti sò picculi baghi gialli o arancini, appena acidulati.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U sorbu hè originariu d'Europa, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova per u più in e rigione timperate, in particulare in Francia, in Inghilterra, in Alimagna è in Italia. Cresce in e fureste, l'arici, e sepe è e pratuline.

U sorbu hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U sorbu hè un arburu à crescita lenta, aghjunghjendu a so maturità trà 20 è 30 anni. Priferisce e terre ricche di nutrimenti è belle assiccate. Stu arburu hè capace à adattà si à sfarenti tipi di climi, ma priferisce e rigione incù istati caldi è inguerni freti. L'impullinazione hè per u più assicurata da l'insetti, tali l'ape è e farfalle.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Sorbus domestica appartene à u generu Sorbus, chì ragruppa numerose spezie d'arburi è d'arbusti. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi seguenti : Pyrus domestica, Aria domestica è Cormus domestica.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U sorbu hè cunsideratu cum'è una spezia di preoccupazione minore sient'è l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Eppuru, certe pupulazione lucale ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale. E misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di e zone furestiere è a sensibilisazione à l'impurtanza di 'ssa spezia, sò necessarie per assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

U sorbu hè ancu chjamatu 'a sorba'.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]