Solanum dulcamara

À prupositu di Wikipedia
L'agridolci
Solanum dulcamara
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Solanales
Famiglia Solanaceae
Genaru Solanum
Nomu binuminali
Solanum dulcamara
Carl Linnaeus, 1753

L' agridolci (Solanum dulcamara) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Solanaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Solanum dulcamara hè una pianta vivaci di a famiglia di i Solanaceae. Hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali. 'Ssa pianta grimpante pò aghjunghja un'altezza da 1 à 3 metri. I so piccioli sò smilzi, flissibuli è appena pilosi. I casci sò uvali, alterni è misurani à l'incirca 5 à 10 cm di longu. Sò verdi scuru annantu à u sopra è più chjari in sottu. I fiora di Solanum dulcamara sò di culori viulinu o malvu è appariscini in gaspi pindenti. I frutti sò baghi di culori rossu vivu quand'eddi sò maturi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'agridolci hè prisenti in numarosi paesi d'Auropa, cumpresu a Francia, l'Alimagna, a Spagna è l'Italia. Omu a trova ancu in Asia uccidentali, in particulari in Turchia è in Iranu. 'Ssa pianta cresci di regula in i zoni umiti, u longu di i vadini, lavi è paduli. Pò ancu essa truvata in i pratulini, l'arici di furesti è i giardini abbandunati.

L'agridolci hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'agridolci hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. Fiurisci da ghjugnu à sittembri, attirendu l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I baghi prudutti da 'ssa pianta sò tossichi par l'essari umani, ma sò cunsumati da certi aceddi chì sparguglieghjani i graneddi. I casci è i piccioli di Solanum dulcamara cuntenini alcaloidi tossichi, ciò chì ni faci una pianta putinzialamenti priculosa.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Solanum dulcamara hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Certi sinonimi scentifichi inchjudini Dulcamara flexuosa è Dulcamara maculata.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'agridolci hè cunsidarata com'è una spezia cumuna è largamenti sparta. Ùn hè micca attualmenti minacciata è ùn faci micca l'ughjettu di misuri di cunsirvazioni spicifichi. Eppuri, par causa di a so capacità à prupagà si prestu è à culunizà nuveddi ambienti, pò divintà invadenti in certi righjoni. In 'ssi casi, misuri di gistioni poni essa nicissarii par cuntrullà a so crescita è privena u so impattu annantu à l'ecusistemi lucali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]