Sinapis arvensis

À prupositu di Wikipedia
Sinapis arvensis
Sinapis arvensis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Sinapis
Nomu binuminali
Sinapis arvensis
Carl Linnaeus, 1753

Sinapis arvensis hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Sinapis arvensis hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 80 centimi. I so fogli sò alterni, dintati è di forma lanceulata. I fiora giaddi, ragruppati in gaspi, sò prisenti da maghju à sittembri. I frutti sò siliquetti lungarini cuntinendu numarosi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Urighjinaria d'Auropa, Sinapis arvensis s'hè sparta in numarosi righjoni di u mondu. Omu a ritrova par u più in i zoni timparati, in particulari in America subrana, in Asia è in Australia. 'Ssa pianta hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba invadenti, chì si sparghji prestu è pò culunizà i culturi è i pratulini.

Sinapis arvensis hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Sinapis arvensis hè una pianta annuali chì si ripraduci par via di graneddi. Prifirisci i terri ricchi di nutrimenti è assuliati. A ghjirminazioni di i graneddi si pruduci di branu, è a pianta aghjunghji a so maturità d'istati. I fiora sò inamacati da l'insetti, ciò chì prupizia a pruduzzioni di graneddi. I graneddi sò dopu dissiminati da u ventu, l'animali o l'attività umani.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Sinapis arvensis hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hà ancu statu cunnisciuta sottu à altri noma, tali Brassica arvensis è Crucifera sinapis. 'Ssi sinonimi sò oramai obsuleti è ùn sò più usati in a classifica butanica muderna.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Par causa di a so capacità à prupagà si prestu è à culunizà i culturi, Sinapis arvensis hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba nucibuli. Pò riducia a pruduttività di i culturi è fà cuncurrenza à i spezii indigeni. Par via di cunsiquenza, i misuri di cuntrollu sò à spessu missi in campu pà limità a so prupagazioni. Quissa pò inchjuda l'usu d'arbicidii, a rutazioni di i culturi è a disarbatura manuali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]