Sinapis alba

À prupositu di Wikipedia
Sinapis alba
Sinapis alba
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Sinapis
Nomu binuminali
Sinapis alba
Carl Linnaeus, 1753

Sinapis alba hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Sinapis alba, ancu cunnisciuta sottu u nomu di mustarda bianca, hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Si caratterizeghja da i so casci verdi è dintati, è ancu da i so fiora giaddi ragruppati in gaspi. I fiora sò cumposti da quattru pitali disposti in croci, tipichi di i pianti di 'ssa famiglia. I frutti di Sinapis alba sò siliquetti lungarini cuntinendu numarosi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Urighjinaria d'Auropa, Sinapis alba hè oghji largamenti sparta in u mondu sanu. Cresci par u più in i righjoni timparati, ma pò ancu essa truvata in i righjoni subtrupicali. Omu a ritrova à spessu in i campi, i giardini, i bordi di stradonu è i tarreni abbandunati.

Sinapis alba hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Sinapis alba hè una pianta annuali chì si ripraduci par via di graneddi. Fiurisci di regula di branu è d'istati, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi di Sinapis alba sò spargugliati da u ventu è poni firmà campivi in a terra mentri parechji anni. 'Ssa pianta hè ancu adatta à cundizioni di terri varii è pò tullarà alti liveddi di salinità.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Sinapis alba hè stata discritta par a prima volta da u butanistu svidesu Carl Linnaeus in 1753 in a so opara Species Plantarum. Apparteni à u genaru Sinapis, chì cumprendi d'altri spezii di mustardi. Sinonimi di Sinapis alba inchjudini Brassica alba è Sinapis hirta.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Sinapis alba hè cunsidarata com'è una spezia non minacciata è ùn hè micca sottumissa à misuri di cunsirvazioni spicifichi. Par causa di a so capacità à adattà si à diffarenti tipi di terri è di u so largu campu di ripartizioni, 'ssa pianta hè cunsidarata com'è una gattiva arba in certi righjoni. Eppuri, pò ancu essa apradata com'è pianta milifara pà attirà l'insetti inamacatori in i giardini.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]