Sinan

À prupositu di Wikipedia
Bustu di Mi'mār Sinan in Ankara

Sinan, notu ancu com'è Mi'mār Sinan (Mi'mār, litt. "architettu", era u titulu datu à l'architettu imperiali) o Mi'mār Koca Sinan ("grandi architettu Sinan") (Cesarea in Cappadocia, 1489 - Istanbul, 1588), hè statu un architettu turcu, di urighjina albanesa, cuntimpuraniu di Michelanghjulu è Palladiu. Travagliò par i sultani Solimanu I, Selim II è Murad III, è fù, in u corsu di un periodu di cinquanta anni, rispunsevuli par a custruzzioni o a supervisioni di tutti l'edifizii più impurtanti di l'Imperu Ottumanu. Più di trè centu funi i strutturi accriditati à so nomu.

Biugrafia[mudificà | edità a fonte]

Natu cristianu ortudossu, fù riclutatu sicondu a pratica di u devşirme in a rigioni anatolica di Cesarea in Cappadocia è purtatu à Istanbul par a furmazioni militara; successivamenti intrì à fà parti di u corpu di i giannizzeri. Participò à i numarosi campagni militari di espansioni di l'imperu ottumanu, in particulari in l'artigliaria è in u geniu. Presi parti à i spidizioni contru Belgradu, a Siria è l'Egittu, è in u 1534 divintò ufficiali. Ebbi cusì l'oppurtunità di cunnoscia i rialisazioni architittonichi in l'Auropa mediterranea è centru-uriintali è in u Vicinu Urienti. Membru di a corti imperiali da u 1536, fù numinatu architettu capu di l'imperu (Mimarbaşı) in u 1539 da u sultanu Solimanu u Magnificu. Sinan cunsirvarà a carica ancu sottu i dui succissori Selim II è Murad III.

Opari[mudificà | edità a fonte]

Muschea di Solimanu

À Sinan sò attribuiti più di 300 edifizii, in tuttu l'imperu: muschei (spessu incù u rilativu cumplessu - külliye - di edifizii annessi), palazzi (saray), bagni publichi (hamam), caravanserragli, mausolei (türbe), à i quali poni essa aghjunti altri opari di publichi utilità com'è ponti è acquidotti. Di parechji custruzzioni, in particulari quiddi luntani da a rigioni di a capitali, hà prubabilamenti furnitu l'impustazioni generali, lascendu l'esecuzioni à so assistenti, com'è Davut Ağa, chì à a so morti li succiditi com'è architettu maestru. In u 1536-37 custruì una muschea (Hüsrev Paşa Camii) à Aleppu; in l'annu succissivu a favurita di u sultanu Roxelana (Haseki Hürrem) l'incaricò di edificà un külliye à Istanbul. Frà i principali munimenti custruiti dopu à a so nomina com'è architettu imperiali sò ricurdati:

  • A muschea Şehzade (Şehzade Camii, 1543-48) à Istanbul, dedicata da Solimanu à u figliolu Mehmet, principi ereditariu, mortu primaturamenti pocu dopu l'iniziu di l'edificazioni di a muschea. Hè a prima muschea sultaniali cuncipita da Sinan è prisenta parechji aspetti furtamenti innuvativi. A cupola cintrali hè rinfurzata incù mezi-cupoli annantu à i quattru lati. A cupartura hè sustinuta da quattru grandi pilastri ed hè cumplittata incù quattru picculi cupoli à l'anguli. L'internu di a sala, guasi quatrata, hè particularamenti luminosu, grazia à i multiplici aparturi (da i finestri à a basa di i cupoli - 24 in a cupola cintrali è 9 par ogni mezacupola - à quiddi in i pareti) chì lasciani entra a luci. Un'innuvazioni funi dinò i gallarii longu i facciati laterali par nasconda i contrafforti. A muschea hè priciduta da un grandi curtili affianccatu da un portacu incù cinqui picculi cupoli par latu, incù à u centru a funtana par l'abluzioni, cuparta da un'edicula sustinuta da ottu culonni. Dui minareti sò posti à l'estremità di u latu annantu à u curtili. Sò opari di Sinan dinò i türbe di Mehmet (1543-44) è di u Gran visir Rüstem Pascià (1561) in u giardinu adiacenti.
Muschea di Solimanu da u Corru d'oru
  • A muschea di Solimanu (Süleymaniye Camii, 1550-57) à Istanbul, incù à fiancu i türbe di Solimano (1566) è Roxelana (1558). Solimano chersi ch'è u prugettu si inspiressi di a basilica di Santa Sofia (Ayasofya), par simbulizà una cuntinuità imperiali incù Ghjustinianu.
  • A Kara Ahmet Paşa Camii à Istanbul (ca. 1550-1565), cummissiunata da u Gran visir Kara Ahmet Pascià, di u quali a cundanna à morti in u 1555 fù causa di un cumplittamentu attimpatu è incù diminsioni ridutti rispettu à u prugettu uriginali.
  • A Rüstem Paşa Camii (1560-64), par u gran visir Rüstem Pascià, maritu di a figliola pridiletta di Solimanu, Mihrimah.
  • A Mihrimah Camii (chjamata ancu Mihrimah Sultan Camii) à Istanbul (ca.1560-1565), custruita par a principessa Mihrimah. Ùn hè micca cunfusa incù a muschea umonima ch'è Sinan avia dighjà custruitu (1540-1548) à Scutari (Üsküdar).
  • A Sokollu Mehmet Paşa Camii à Istanbul (cumplittata 1571-1572). Sokollu Mehmet Pascià fù gran visir da u 1565 à u 1579, par Solimanu, Selim II è Murad III.
  • U Ponti Mehmed Paša Sokolović, à Višegrad, cumplittatu in u 1571.
  • A Azap Kapı Camii à Istanbul (Galata), cumplittata in u 1577.
  • A muschea di Selim à Edirne (Selimiye Camii, 1568-75), fatta custruiscia da u sultanu Selim II. Sinan stessu riteni sta muschea u so capulavoru. A Atik Valide Camii à Üsküdar (1570-79), par Nurbanu, sposa di Selim II è mamma di Murad III.

Nutevuli fù l'opara di Sinan par l'alimantazioni idrica di Istanbul. Incaricatu da Solimanu versu u 1550 di suddisfà i criscenti esigenzi di appruvvisiunamentu di a cità, sviluppò un sistemu di captazioni di l'acqui in a zona à u nordu di Istanbul chjamata Furesta di Belgradu, ricuparendu parzialamenti l'antica reta rumana. I canalisazioni di u sistemu idricu (dinuminatu Kirkçesme), par circa 50 km, sò sempri in usu. L'acquidotti principali sò:

  • L'Uzunkemer ("longu acquidottu"), à dui ordini di arcati, longu 716 è altu 26 metri.
  • L'Eğrikemer ("acquidottu à ovitu", par via di l'intrata à 90° à una estremità), à trè ordini di arcati in a parti cintrali alta 35 metri.
  • U Güzelce Kemer, à dui ordini di arcati, longu 170 metri.
  • U Moğlova Kemeri, à dui ordini di arcati, longu 258 metri.

Rilevanti opara di Sinan hè ancu unu di i più antichi bagni turchi di Istanbul, u Süleymaniye Hamam, chì sorghji in u cumplessu di a muschea di Solimanu. Edificatu in u 1557, hè ancu in funzioni à i ghjorna d'oghji.

Da veda[mudificà | edità a fonte]

Fonti[mudificà | edità a fonte]

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.