Silene vulgaris

À prupositu di Wikipedia
Silene vulgaris
Silene vulgaris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Generu Silene
Nome binuminale
Silene vulgaris
Christian August Friedrich Garcke, 1869

Silene vulgaris hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Caryophyllaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Silene vulgaris hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Caryophyllaceae. Si caratterizeghja da un picciolu rittu, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 80 centimi. E so casce sò opposte, lanceolate è appena pilute. I fiori di Silene vulgaris sò di culore biancu, ragruppati in infiuriscenze à forma di cima. Ogni fiore pussede cinque petali prufundamente scullachjati, dendu l'apparenza d'un core imbuffatu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Silene vulgaris hè originariu d'Europa, ma s'hè largamente sparta in altre rigione di u mondu, in particulare in America suprana è in Australia. Hè prisente in una grande varietà d'ambienti, tali e pratuline, l'arici di fureste, i bordi di stradoni è i terreni abbandunati. 'Ssa pianta hà una grande capacità d'adattamentu è pò culunizà prestu nuvelli territorii.

Silene vulgaris hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Silene vulgaris hè una pianta ermafrodita, vene à dì ch'ella pussede à tempu organi riproduttori masci è femine. L'impullinazione hè per u più assicurata da l'insetti, tali l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u nettare produttu da i fiori. I granelli di Silene vulgaris sò spergugliati da u ventu o traspurtati da l'animali.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Silene vulgaris hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi, tali Melandrium album è Lychnis alba. 'Ssi sinonimi sò stati imprudati in u passatu, ma Silene vulgaris hè avale u nome priferitu per designà 'ssa pianta.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Silene vulgaris hè una pianta cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta cresce cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]