Silene cretica

À prupositu di Wikipedia
Silene cretica
Silene cretica
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Generu Silene
Nome binuminale
Silene cretica
Carl Linnaeus, 1753

Silene cretica hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Caryophyllaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Silene cretica hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Caryophyllaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò lineare, opposte è appena pilute. I fiori, di culore rusulatu pallidu à biancu, sò ragruppati in infiuriscenze terminale. Ogni fiore pussede cinque petali prufundamente frastagliati, dendu l'apparenza d'una curona.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

'Ssa spezia hè endemica di a rigione mediterrania, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in l'isule di Creta, di Rodi è di Cipru, è ancu in certe rigione custiere di a Grecia è di a Turchia.

Silene cretica hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Silene cretica hè una pianta adatta à l'ambienti mediterranii, caratterizati da istati caldi è secchi. Cresce di regula in e terre belle assiccate, tale e pendite rucciose è e pratuline asciutte. 'Ssa pianta hè capace à resiste à cundizione di sicchina grazia à e so radiche prufonde è à a so capacità à accumulà l'acqua in i so tissuti.

A fiuritura di Silene cretica hà locu di veranu è d'istate, attirendu numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I granelli sò dopu spergugliati da u ventu o da animali chì si nutriscenu di e parte di a pianta.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Silene cretica hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Silene cretica subsp. cretica, Silene cretica subsp. chalcedonica è Silene cretica subsp. leucantha.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Benchì Silene cretica ùn sia micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. E misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di e zone naturale induve 'ssa pianta hè prisente, sò necessarie per prisirvà a so diversità genetica è u so rollu eculogicu.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]