Senocrati

À prupositu di Wikipedia
Senocrati
Biugrafia
Data di nascita 396 av. G.-C
Locu di nascita Calcidonia
Data di morti 314 av. G.-C.
Locu di morti Atena
Nomu nativu Ξενοκράτης
Opari
Filusufia antica
Platunisimu

Senocrati (in grecu: Ξενοκράτης) era un filosofu è matematicu grecu, natu in Calcidonia versu 396 av. G.-C. è mortu in 314 3 av. G.-C. fù u dirighjenti (u scularca) di l'Accademia platonica da 339 à 314 av. G.-C. I so insignamenti suvitavani quiddi di Platonu, ch'eddu pruvava à difiniscia in modu più pricisu, à spessu incù elementi matematichi.

Biugrafia[mudificà | edità a fonte]

Senocrati hè natu in Calcidonia in 396 5 av. G.-C. ed hè u figliolu di Agatonu. Hè statu prima addivatu da Eschini, u filosofu sucraticu, po da Platonu. Hà accumpagnatu Platonu in Siracusa ed hà studiatu incun eddu. Dopu à a morti di Platonu, Senocrati hè stata elettu scularca di l'Accademia platonica, postu ch'eddu hà accupatu insin'à a so morti in 314 3 av. G.-C.

Filusufia[mudificà | edità a fonte]

Senocrati è u missaghjeri di Lisandru

I principali cuntributi di Senocrati à a filusufia cuncernani a matafisica è l'etica, suvitendu da vicinu a duttrina platonica. Hà distintu trè formi d'essaru : u sensibuli, l'intelligibili è un terzu cumpostu di i dui, à i quali currispondini rispittivamenti u sensu, l'intillettu è l'upinioni. Hà ancu sviluppatu a tiuria di i dimonii ed hà prubabilamenti statu rispunsevuli di a prima edizioni difinitiva di l'opari di Platonu.

Senocrati hà cuntribuitu à a furmalisazioni di a filusufia di Platonu in domma ed hà divisu a rialità in trè campi : l'ughjetti sensibuli, l'ughjetti intelligibili è un terzu cumpostu di i dui. Hà ancu sviluppatu una tiuria di i numari è grandezzi giumetrichi in quant'è primi prudutti di a dirivazioni di a rialità à parta da l'interazzioni di dui principi upposti, l'Unu è a diadi inditarminata.

In più di i so cuntributi à a matafisica è à l'etica, Senocrati hà scrittu annantu à diversi altri sughjetti, in particulari a pulitica, u puteri di a leghji, a giumitria, l'aritmetica è l'astrulugia. Eppuri, i so scritti sò stati persi, cacciatu ni uni pochi di frammenti, è i so duttrini ùn sò cunnisciuti ch'è par via di i cummenti di Aristoteli, Proclu, Temistiu è d'altri filosofi grechi.

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]