Senecio ovatus

À prupositu di Wikipedia
Senecio ovatus
Senecio ovatus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Senecio
Nomu binuminali
Senecio ovatus
Carl Ludwig Willdenow, 1803

Senecio ovatus hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Senecio ovatus hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da casci uvali, appena dintati annantu à i bordi, è i fiora giaddi ragruppati in capulini. I capulini sò cumposti da fiora tubulari in u centru è di fiora ligulati in periferia. I piccioli di Senecio ovatus sò dritti è poni aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Senecio ovatus hè urighjinariu d'Auropa, ind'eddu hè largamenti spartu. Omu u trova par u più in i righjoni timparati è mediterranii. Hè ancu prisenti in Africa subrana è in Asia uccidentali. 'Ssa spezia hè stata intradutta in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana, in Australia è in Nova Zilanda.

Senecio ovatus hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Senecio ovatus hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. Fiurisci da ghjugnu à sittembri, pruducendu capulini ricchi di nettaru chì attirani l'insetti inamacatori, tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu o par via di l'animali. 'Ssa spezia hè adattata à diffarenti tipi di terri, ma prifirisci i terri beddi assiccati è ricchi di materia urganica.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Senecio ovatus hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè statu discrittu par a prima volta da Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Esisti ancu sinonimi par 'ssa spezia, tali Senecio adonidifolius è Senecio adonidifolius var. ovatus.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Senecio ovatus hè una spezia cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci naturalamenti è di prumova a so cunsirvazioni in i righjoni ind'edda hè stata intradutta.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]