Securigera varia

À prupositu di Wikipedia
Securigera varia
Securigera varia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Fabales
Famiglia Fabaceae
Generu Securigera
Nome binuminale
Securigera varia
Carl Linnaeus, 1753

Securigera varia hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Fabaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Securigera varia hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Fabaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so foglie sò cumposte da trè fogliole ovale è dentate, d'un culore verde scuru. I fiori, inquantu à elli, sò ragruppati in gaspe dense di culore rusulatu à purpureu, è sgaghjanu un profume aggradevule.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Securigera varia hè originaria d'Europa è d'Asia occidentale. Hè largamente sparta in e rigione timperate di u globu, in particulare in Europa, in Asia cintrale è in America suprana. Si sviloppa per u più in e pratuline, l'arici di fureste, i ricce è i bordi di stradoni.

Securigera varia hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Securigera varia hè una pianta vivace chì si riproduce per u più per via di i so granelli. Fiurisce da maghju à lugliu, attirendu numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I frutti sò guaine lungarine cuntinendu parechji granelli. A pianta hà a particularità di fissà l'azotu atmusfericu grazia à batterie simbiotiche prisente in e so radiche, ciò chì li permette di pruspirà in e terre povere in nutrimenti.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Securigera varia hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Coronilla variò, Coronilla versicolor, Coronilla variegata è Lotus varius.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Securigera varia hè cunsiderata cum'è una spezia non minacciata. Hè largamente sparta è adattevule à sfarenti tipi d'ambienti. Eppuru, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta hè prisente cù u fine di mantene a so biodiversità è u so rollu eculogicu.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]