Scrophularia ramosissima

À prupositu di Wikipedia
Scrophularia ramosissima
Scrophularia ramosissima
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Lamiales
Famiglia Scrophulariaceae
Generu Scrophularia
Nome binuminale
Scrophularia ramosissima
Jules Dumont d'Urville, 1822

Scrophularia ramosissima hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Scrophulariaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Scrophularia ramosissima hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Scrophulariaceae. Si caratterizeghja da piccioli ramificati è un'altezza pudendu aghjunghje 1 metru. E casce sò opposte, ovale è dentate. I fiori, di culore russicciu, sò ragruppati in gaspe dense à l'estremità di i piccioli. I frutti sò capsule cuntinendu numerose granelli.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Scrophularia ramosissima hè originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e rigione muntose, e pratuline è l'arici di fureste. Hè ancu prisente in certe rigione d'Asia è d'Africa suprana.

Scrophularia ramosissima hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta priferisce e terre umite è ricche di materia organica. Hè adattata à i climi timperati è supporta bè l'inguerni freti. Scrophularia ramosissima si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu o l'animali. Pò ancu diffonde si per via di calature. A fiuritura hà locu da ghjunghju à sittembre, attirendu numerosi insetti inamacatori.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Scrophularia ramosissima hè u nome scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Scrophularia grandiflora, Scrophularia umbrosa, Scrophularia vernalis. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu per designà variazione di 'ssa spezia, ma sò avale cunsiderati cum'è sinonimi.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Scrophularia ramosissima ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumuna in a so area di ripartizione è ùn face micca l'ogettu di misure di cunsirvazione specifiche. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale è a frammintazione di e pupulazione ponu custituisce minacce putenziale à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà l'ecusistemi induve 'ssa pianta si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à l'avvene.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]