Scolitantides orion

À prupositu di Wikipedia
Scolitantides orion
Scolitantides orion
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordini Lepidoptera
Famiglia Lycaenidae
Genaru Scolitantides
Nomu binuminali
Scolitantides orion
Peter Simon Pallas, 1771, 1782

Scolitantides orion hè una spezia di sbarrabattula chì faci parti di a famiglia di i Lycaenidae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Scolitantides orion hè un sbarabattula di piccula taglia appartinendu à a famiglia di i Lycaenidae. I masci t'ani una largura di circa 25 à 30 millimitri, mentri chì i femini sò appena più maiori, aghjunghjendu una largura da 30 à 35 millimitri. L'ali di 'ssa spezia sò di culori turchinu vivu, incù riflessi metallichi annantu à u sopra. U rinversciu di l'ali hè di culori grisgiu o brunu, incù marchi bianchi è neri carattaristichi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Scolitantides orion hè largamenti spartu in Auropa, in particulari in i righjoni timparati è subtrupicali. Omu u trova par u più in i pratulini, l'arici di furesti è i zoni arbosi. 'Ssa spezia hè ancu prisenti in Asia minori è in Africa subrana.

Scolitantides orion hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

U ciculu di vita di Scolitantides orion principia da l'uvata annantu à i pianti ospiti, chì sò par u più liguminosi tali u trifogliulu è a luserna. I bruchi si nutriscini di i fogli di 'ssi pianti insin'à ciò ch'eddi aghjunghjini u so stadiu di crisalidi. U periudu di bulu di l'adultu si stendi di regula da maghju à sittembri, incù un piccu d'attività mentri i mesa d'istati.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Scolitantides orion hè ancu cunnisciutu sottu i sinonimi scentifichi tali Plebejus orion è Polyommatus orion.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Scolitantides orion hè cunsidaratu com'è una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca attualmenti minacciatu. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò avè un impattu negativu annantu à a so pupulazioni. Misuri di cunsirvazioni, tali a prisirvazioni di i pratulini è zoni arbosi, sò escinziali pà assicurà a sopravvivenza à longu andà di 'ssa spezia.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica, Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]