Sciuppettu

À prupositu di Wikipedia
U sciuppettu
Citrullus colocynthis
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Cucurbitales
Famiglia Cucurbitaceae
Generu Citrullus
Nome binuminale
Citrullus colocynthis
Aiton, 1753
U sciuppettu

U sciuppettu (Citrullus colocynthis (L.) Schrad.) hè una pianta erbacea, vivace, appartinendu à a famiglia di i Cucurbitaceae.[1]

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Citrullus colocynthis hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Cucurbitaceae. Si caratterizeghja da i piccioli rampicanti è e foglie lubate, verde scuru è appena pilute. I fiori sò gialle è sulitarie, mentre ch'è i frutti sò di forma ovale è di culore giallu vivu à maturità. 'Ssi frutti sò manghjarecci, ma u so gustu amaru i rende pocu apprizziati in tantu ch'è cibu.

Purtamentu[mudificà | edità a fonte]

U sciuppettu pussede i piccioli longhi circa un mezu metru, più o menu ramificati. A radica hè larga è carnata. A pianta sana hè piluta è roza.

Casce[mudificà | edità a fonte]

E casce sò roze, incù 3-5 divisione à lobi prufondi.

Fiori[mudificà | edità a fonte]

I fiori sò monoichi, sulitarii, purtati da corti piccioli gialli verdicci incù una curolla. I masci anu un caliciu più cortu ch'è a curolla, divisu insin'à a mità in lobi incurvati à l'arice. Anu 5 stamine. E femine anu 3 staminoidi.

Frutti[mudificà | edità a fonte]

U fruttu hè sfericu, da 5 à 10 cm di diamitru, largu di regula 6 à 8 cm, ricopertu à u stadiu immaturu da u caliciu permanente, po nudu è tisgiu, appena marmerizatu di giallu à maturità.

Granelli[mudificà | edità a fonte]

I granelli misuranu 5 mm di longu è 3 mm di largu. Sò di culore grisgiu o giallu grisgiognu.

Storia[mudificà | edità a fonte]

'Ssa pianta, cunnisciuta da l'Egizziani, hè minziunata da 1500 avanti G.-C. U so usu era per u più un purgativu radicale. A so utilisazione hà diminuitu in a farmacopea dapoi a medità di u XIXu seculu datu a so assuciazione incù i casi d'intusicazione è uni pochi di morte suspetti.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U sciuppettu hè originariu di e rigione calde è aride d'Africa suprana, Mediu Oriente è di l'Asia cintrale. Omu a trova ancu in certe parte di l'Europa meridiunale. 'Ssa pianta priferisce e terre rinosi è i climi secchi, ciò chì spiega a so prisenza in i deserti è e rigione meze aride.

Citrullus colocynthis hè prisente in Corsica.[2]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U sciuppettu hè una pianta adatta à e cundizione ambientale difficile. Pussede radiche prufonde chì li permettenu di coglie l'acqua in prufundità, li assicurendu cusì una certa resistenza à a sicchina. Di più, i so frutti cuntenenu i granelli chì ponu firmà in dormance mentre longhi periodi, ciò chì prupiziu a so dispersione da l'animali.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U sciuppettu hè u nome cumunu di Citrullus colocynthis. Annantu à u pianu tassunomicu, appartene à u generu Citrullus, chì ragruppa altre spezie di cucurbitacee.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U sciuppettu hè cunsideratu cum'è una spezia di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Bench'ella possi esse minacciata in certe rigione per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale, hè largamente sparta è pussede una capacità di dispersione elevata grazia à i so granelli. Eppuru, hè impurtante di surviglià l'impattu di l'attività umane annantu à e pupulazione di sciuppetti cù u fine di privene tutta diminuzione significativa di u so numeru.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.
  2. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica, Cunservatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva, Geneva, 1993 (in francesu).
  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.