Sarcocornia fruticosa

À prupositu di Wikipedia
Sarcocornia fruticosa
Sarcocornia fruticosa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Amaranthaceae
Generu Sarcocornia
Nome binuminale
Sarcocornia fruticosa
Andrew John Scott, 1978

Sarcocornia fruticosa hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Amaranthaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Sarcocornia fruticosa hè una pianta halophile appartinendu à a famiglia di l'Amaranthaceae. 'Ssa spezia hè caratterizata da i so piccioli carnuti è succulenti, chì ponu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò ridutte à piccule scaglie, mentre ch'è i fiori sò minusculi è ragruppati in spighe terminale.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Sarcocornia fruticosa hè largamente sparta in e rigione custiere di e zone timperate è subtrupicale di u globu. Omu a trova in particulare in Europa, in Africa suprana, in Asia occidentale è in America suprana. 'Ssa pianta hè adattata à i mezi salini è si sviloppa à spessu in i salini, l'estuarii è e zone umite custiere.

Sarcocornia fruticosa hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

Sarcocornia fruticosa hè una pianta vivace chì si riproduce per u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi suttarranii. Hè capace à tullerà cuncintramenti alti di sale in a terra, grazia à adattamenti fisiulogichi tale l'escrezione di sale da e ghjandule situate annantu à i so piccioli. 'Ssa spezia ghjoca un rollu impurtante in l'ecusistema custieru stabiliscendu e terre è furniscendu un ambiente per numerose spezie animale.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Sarcocornia fruticosa hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre sinonimi, tali Salicornia fruticosa è Arthrocnemum fruticosum. 'Ssi nomi sò stati usati in u passatu per designà 'ssa pianta, ma sò avale cunsiderati cum'è sinonimi di Sarcocornia fruticosa.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Sarcocornia fruticosa hè cunsiderata cum'è una spezia di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Bench'ella possi esse affittata da a distruzzione di u so ambiente naturale per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva, hè capace à culunizà nuvelli siti. Eppuru, hè impurtante di surviglià l'impattu di u cambiamentu climaticu annantu à e zone custiere, chì quessa puderia avè cunsequenze annantu à a ripartizione è a sopravvivenza di 'ssa spezia.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]