Salvia verbenaca

À prupositu di Wikipedia
Salvia verbenaca
Salvia verbenaca
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Genaru Salvia
Nomu binuminali
Salvia verbenaca
Carl Linnaeus, 1753

Salvia verbenaca hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Lamiaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Salvia verbenaca hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Lamiaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so casci sò upposti, uvali è appena dintati annantu à i lati. I fiora di Salvia verbenaca sò ragruppati in spighi terminali di culori viulinu pallidu à turchinu. 'Ssa pianta sgaghja un adori arumaticu aggradevuli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Salvia verbenaca hè urighjinaria di u bacinu mediterraniu, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i pratulini, i prata secchi, i bordi di stretti è i tarreni abbandunati. Hè ancu prisenti in certi righjoni d'Auropa uccidentali è cintrali.

Salvia verbenaca hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Salvia verbenaca hè una pianta adatta à i climi caldi è secchi. Priferi i terri beddi assiccati è assuliati. 'Ssa spezia fiurisci di regula da maghju à sittembri, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi di Salvia verbenaca sò spargugliati da u ventu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Salvia verbenaca apparteni à u genaru Salvia, chì ragruppa numarosi spezii di salvii. I sinonimi scentifichi di Salvia verbenaca sò Salvia officinalis var. verbenaca è Salvia verbenaca var. officinalis.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Salvia verbenaca ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè largamenti sparta in a so aria di ripartizioni naturali ed hè capaci à adattà si à diffarenti tipi d'ambienti. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par via di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva pò custituiscia una minaccia pà 'ssa pianta. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i pratulini è i prata asciutti ind'edda si sviluppa cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]