Salvia tiliifolia

À prupositu di Wikipedia
Salvia tiliifolia
Salvia tiliifolia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Genaru Salvia
Nomu binuminali
Salvia tiliifolia
Martin Vahl, 1794

Salvia tiliifolia hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Lamiaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Salvia tiliifolia hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Lamiaceae. Si distingui da i so fogli larghi è uvali, chì s'assumigliani à quiddi di u tigliu, da induva u so nomu spicificu. I casci sò verdi è misurani di regula trà 5 è 10 centimi di longu. I piccioli di a pianta sò dritti è poni aghjunghja un'altezza di 60 centimi. I fiora di Salvia tiliifolia sò di culori viulinu è sò ragruppati in gaspi terminali.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Salvia tiliifolia hè urighjinaria d'America cintrali è Messicu. Omu a trova par u più in i righjoni muntosi, ind'edda cresci in i pratulini, i furesti è i zoni rucciosi. 'Ssa spezia hè ancu cultivata in altri righjoni di u mondu par causa di a so biddezza urnamintali.

Salvia tiliifolia hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Salvia tiliifolia hè una pianta chì priferi i climi caldi è i terri beddi assiccati. Hè adattata à cundizioni di sicchina mudarata è pò sopravviva in ambienti aridi. A pianta fiurisci di regula da ghjugnu à sittembri, attirendu l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli incù u so nettaru dolci. I graneddi di Salvia tiliifolia sò spargugliati da u ventu, ciò chì cuntribuisci à a so prupagazioni in u so ambienti naturali.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Salvia tiliifolia hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri noma. Frà i sinonimi currintamenti usati, si trova Salvia macrophylla è Salvia mexicana. 'Ssi noma sò calchì volta usati par disignà varietà spicifichi di Salvia tiliifolia.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Salvia tiliifolia hè cunsidarata com'è una spezia à priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Bench'edda possi essa minacciata in certi righjoni par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali, hè dinò largamenti sparta è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu criticu. Eppuri, hè impurtanti di surviglià l'impattu di u cambiamentu climaticu è di l'attività umana annantu à 'ssa spezia, cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]